Situată pe una dintre ulițe satului Cund, Manufactura de Brânză este locația în care, odată ce ai intrat, găsești brânză cu sortimente la care este puțin probabil să te fi gândit până în acel moment. Am discutat cu Istvan Varga, artizanul din spatele preparatelor, pentru a afla cum a pus bazele afacerii și care sunt secretele din spatele brânzei negre.

Satul Cund, din comuna mureșană Bahnea, situat la 45 de kilometri de Târgu Mureș, adună undeva în jur de 150 de locuitori, iar Istvan Varga este unul dintre ei. A fondat Manufactura de Brânză în 2015, business de care se ocupă alături de familia sa.

Sursa Foto: Wall-street.ro
Vorbește despre satul său ca fiind unul care ”se miscă mai mult ca alte sate din țară”, referindu-se la afacerile deschise în Cund, unde deține o unitate de producție a brânzeturilor și un magazin unde acestea sunt vândute.

Brânza maturată pe care o produce, în 13 sortimente, este ”alimentată„ de ferma de vaci deținută de familie încă de la începutul anilor 90”, fermă ce, povestește Istvan, nu ar fi supraviețuit dacă nu apărea ideea Manufacturii de brânză, deoarece prețul pe care-l primeau de la procesatori, pentru laptele livrat, era prea mic.

”Când am lăsat baltă vânzarea către procesator, primeam 80 de bani pe litrul de lapte. Pentru mine era clar că nu aveam cum să supraviețuim așa și era păcat să dispară tot ceea ce părinții mei au făcut”, povestește Istvan.

Un eveniment important care l-a împins să renunțe la ideea de a mai vinde laptele către procesator a fost schimbarea directorilor de la fabrica din Târgu Mureș cu care lucrau, schimbare în urma căreia au fost înștiințați că pentru patru zile nu mai pot prelua laptele.

”A dat norocul să se schimbe… nu am avut ce face, am cumpărat o centrifugă de smântână și i-am zis mamei să învețe să facă smântână, telemea, caș. De la o doamnă din sat luam pâine, de la alți vecini luam legume sau ouă. Am pus o poză pe Facebook cu un tabel cu prețuri și timp de doi ani, din 2013 până în 2015, mergeam în fiecare weekend cu produsele la Târgu Mureș, Sighișoara și Târnăveni”, povestește Istvan (foto).

Sursa Foto: Wall-street.ro
În 2015, o prietenă i-a povestit despre niște cursuri de fabricare a brânzeturilor maturate, la Gheorgheni. S-a dus la primul curs în luna februarie, a urmat al doilea în martie, iar în august a participat la un seminar ținut de către un elvețian.

”Mergeam la diverse ferme unde vedeam ce fac și ce nu fac bine. Atunci am decis să fac brânză maturată”, povestește Istvan, care în 2015 s-a apucat de construirea atelierului, extins de-a lungul anilor, în care produce astăzi brânzeturile maturate, cu laptele provenit de la cele 35 de vaci ale fermei părintești, ce pasc pe 48 de hectare luate în arendă.

Cum se produce brânza maturată de pe rafturile Manufacturii

brânză maturatăsursa foto: Manufactura de Brânză / Facebook.

Cele 35 de vaci produc în medie 120.000 de litri de lapte pe an, din care se pot face în jur de 12 tone de brânză. Procesul de producție al brânzei maturate începe prin încălzirea până la 32 de grade a laptelui, în care se introduc culturi, se pune cheagul, se taie și apoi este reîncălzit până la 45 de grade.

”Are loc o acidifiere a laptelui după cele 45 de minute. Apoi lăsăm compoziția să stea 10 minute, fără să mai fie încălzită, și o punem în forme. La 10, 30 și 120 de minute după ce a ajuns în forme, calupurile se întorc pentru a ieși bine zerul, sunt presate cu o greutate de două ori mai mare decât a lor, iar apoi râmân așa până dimineața următoare, când întră în saramură”, explică Istvan Varga.

În saramură, Varga spune că ”înoată” 24 de ore, după care vin pe o poliță, unde se scurg. Pe următoarea poliță petrec 14 zile, fiind spălate zilnic cu apă sarată și apoi sunt mutate pe următoarea poliță unde petrec o lună și jumătate.

Mirodeniile sunt puse la început, după ce se taie brânza, înainte de a fi pusă în forme. Cam toate rețetele, fie că vorbim de cea cu chili, leurdă sau cafea, au între 1 și 10% mirodenii.

”La 200 de litri de lapte punem 20 de litri de cafea. La brânza neagră, punem 300 de grame de cărbune la 300 de litri de lapte”, explică Varga, care povestește că înainte de a ajunge la cărbune, a încercat să facă brânză neagră cu ajutorul unor ingrediente precum cacao sau cafea, însă obținea doar un ”gri mai trist”.

Sursa foto: wall-street.ro.

Un grajd nou și utilaje mai bune, investițiile pe care dorește să le facă în următoarea perioadă

În acest moment, Istvan construiește un grajd nou, investiție pe care o descrie ca fiind riscantă, mai ales acum când prețurile la materialele de construcții au sărit în aer. După terminarea grajdului, planul este să se concentreze pe achiziția de noi utilaje, deoarece investiția inițială s-a axat mai mult pe producție decât pe această componentă.

”Am început prin a investi fondurile proprii, nu am accesat fonduri europene, ci un program derulat de statul maghiar în zonă, pe care-l puteau accesa și persoanele fizice. Suma maximă era de 15.000 de euro, unii și-au cumpărat solarii, noi am luat utilaje, a fost ușor de accesat. A durat 3-4 luni tot procesul”, povestește Istvan.

Unul dintre principalele obiective este ca business-ul său să devină 100% ecologic, spune că acum este undeva pe la 80% în procesul de obținere a certificării.

Cum a supraviețuit lockdown-ului din 2020
Manufactura de Brânză

Sursa foto: Wall-street.ro

O mare parte dintre produsele Manufacturii de Brânză ajung în HoReCa, iar restul se regăsesc în băcănii, propriul magazin sau la crame, unde sunt servite la degustări.

Odată cu restricțiile severe impuse din cauda pandemiei, a fost nevoit să își pună în practică aptitudinile de om de marketing, industrie în care a lucrat pentru câțiva ani înainte de a pune bazele Manufacturii de Brânză.

”La începutul pandemiei, având în vedere că HoReCa a scăzut complet de la o săptămână la alta, am fost nevoit să merg mai mult pe zona persoanelor fizice. Am făcut foarte multă reclamă pe Facebook, câte 100 de lei pe zi timp de 3 luni, pentru a ajunge la oameni. Am reușit să avem vânzări și să supraviețuim”, își amintește Istvan Varga.

Dincolo de ”supraviețuirea” business-ului Manufactura de Brânză, Istvan Varga a mai pornit o mică afacere vara trecută: transformarea unei rulote într-un magazin de unde sătenii și turiștii pot cumpăra clătite, pâine cu maia, bere artizanală sau înghețată.

Sursa foto: Wall-street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Start Up »



Setari Cookie-uri