Voidship este un start-up desprins dintr-o asociație studențească din cadrul Universității Politehnica din București și care vrea să facă spațiul mult mai accesibil pentru companiile care vor să lanseze sateliți în orbită, făcându-i concurență, dar și alăturându-se în același timp lui Elon Musk în misiunea de a face spațiul cât mai accesibil pentru omenire.

Îi avem în prim-plan pe Inesa, Marius, Tudor, Romică, Alexandru și Andrei. Șase nume care formează ceea ce este acum proiectul unui start-up ambițios din România, care a pornit din asociația studențească 2Space. Obiectivul lor este acela de a trimite rachete în spațiu, care vor fi folosite pentru a lansa micro și nanosateliți în orbită, într-un mod mult mai simplu și când are nevoie clientul, astfel încât să nu mai aștepte ca marile rachete ale giganților din industria aerospațială să se umple până la refuz pentru a putea fi lansate.

Ce vor să facă mai exact și cât de fezabil este? Mai ales într-o țară care nu are un renume internațional în industria aerospațială? Care este planul lor și de unde vor să scoată banii necesari?

Cu întrebările acestea am mers la sediul lor, deși erau în plin proces de mutare. I-am găsit doar pe Inesa și pe Alexandru, ceilalți fiind plecați, la momentul întâlnirii, la Londra, pentru Gala Aim Higher.

Inesa Schmidt este Head of Business Development department, cea care a avut multă vreme grijă să-i coordoneze pe băieții extrem de pasionați de partea tehnică a proiectului lor. Alexandru Mereu este Head of Propulsion System Department. El se ocupă de dezvoltarea motoarelor pe care le va fabrica Voidship pentru rachetele sale.

Cât despre ceilalți, Andrei Grigore este Head of Cryogenic Pumps Department, adică se ocupă ce crearea pompelor criogenice, care vor fi folosite pentru a alimenta optim motoarele rachetei; Romică Stoica este Head of Structural Development, cel care va crea structura rachetelor și rezervoarele lansatoarelor orbitale. Marius Trifu este CTO, directorul tehnic și cel de la care a început povestea echipei din 2Space, care acum s-a transformat în Voidship. Ultimul care s-a alăturat echipei este Tudor Stomff, cel care ocupă poziția de CEO a Voidship și investitorul principal de acum.

Echipa Voidship

De la stânga la dreapta: Andrei Grigore, Alexandru Mereu, Inesa Schmidt și Marius Trifu - sursa foto: Voidship

Cum s-a ajuns de la pasiune, la un proiect care vrea să lanseze sateliți pe orbită

Potrivit tinerei care s-a ocupat singură o bună perioadă de partea de business a acestui proiect, totul a început de la un simplu proiect de cercetare, care în timp s-a transformat într-o idee de business.

„Totul a început acum doi ani, când Marius Trifu, care este și CTO-ul nostru, a avut ideea de a face ceva mai mult decât ceea ce învăța la facultate. A vrut inițial să aibă un proiect de cercetare legat de un balon meteorologic, dar pe măsură ce a găsit mai mulți oameni au ajuns la ideea unei rachete orbitale pentru nanosateliții”, ne povestește Inesa Schmidt.

Potrivit ei, inițial s-a plecat de la ideea de ONG, care să le dea studenților șansa de a se dezvolta în zona aerospațială prin contexte practice. Ulterior, o parte dintre cei care au fost în asociație au mers mai departe și în proiectul de start-up, pentru că nu puteau, ca ONG, să dezvolte un business. Mai întâi au mers cu numele asociației 2Space, ulterior schimbându-l.

„De când am obținut prima rundă de investiție substanțială, perspectiva noastră a devenit mult mai vizionară, ceea ce a dat naștere și nevoii de rebranding, iar de curând ne-am transformat în Voidship. Inițiativa de a dezvolta rachete pentru lansarea în spațiu de micro și nano-sateliți este prima noastră etapă de dezvoltare”, ne-a mai explicat tânăra care se ocupă de dezvoltarea afacerii.

Alexandru Mereu, care a fost implicat în proiect încă de la începuturile lui, ne spune că inițial au început printr-o colaborare mai mică, un rocket workshop în facultate, la care Marius Trifu a participat și a vrut să-și lanseze un dispozitiv.

Alexandru este pasionat de motoare de rachete și ne mărturisește că visul lui este să vadă o rachetă lansată în spațiu, știind că una dintre componentele ei, cea mai importantă dintre ele poate, este creată chiar de el.

„Am luat legătura și am intrat în vorbă cu el. La fel și alți colegi și am început să discutăm. În prima fază am vrut doar să dezvoltăm un motor de rachetă, dar după aceea, când am realizat că putem face un motor, ne-am spus: de ce să nu mergem și mai departe și să facem o rachetă cu totul? Am început într-o formulă de echipă mai largă, dar grupul s-a tot restrâns până când am rămas doar cinci”, ne-a mai povestit el.

Este interesant că ne-am adunat oameni cu preocupări diferite, dar care aveam un interes comun: industria spațială”, îl completează Inesa. „Aveam această pasiune comună, dar fiecare ne ocupam de alte lucruri, iar contextele practice în ceea ce privește industria aerospațială nu sunt prea multe în România, din păcate.

De exemplu, eu am un background economic, dar mi-am dat seama că îmi pot folosi cunoștințele în zona de finanțe pentru a contribui la un proiect care să vizeze dezvoltarea pe zona aerospațială, care este o componentă extrem de importantă”, ne-a mai spus ea.

Citeste si:

    Echipa Voidship

    Ținând cont că inițiativa de a dezvolta un serviciu de lansare a unor micro și nano-sateliți necesită fonduri consistente, că include cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea unor soluții viabile, care să ducă în spațiu sateliții clienților, cheltuieli care nu sunt deloc mici, trebuie să se ocupe cineva și de partea asta.

    Deși oamenii cochetează cu spațiul de câteva decenii, iar costurile au început să scadă, mai ales în contextul apariției unor antreprize private, cum sunt SpaceX, Blue Origin sau Virgin, încă vorbim de sume importante.

    Tinerii de la Voidship estimează că și în cazul lansării unei rachete cum va fi primul lor vehicul de lansare, racheta Voidship 1 - pe care o puteți vedea prezentată mai în detaliu AICI și care va permite o încărcătură de 25 de kilograme - costul va fi la câteva sute de mii de dolari, dar cifrele finale încă sunt departe de a fi stabilite concret, deoarece va mai trece ceva timp până când vor avea toate datele necesare de a veni cu un cost exact per kilogram lansat în spațiu.

    Citeste si:

      Voidship 1

      Modelul de rachetă „Voidship 1” - capabilă să transporte în orbită un payload de 25 de kilograme - sursa: Voidship

      Potrivit lor, în prezent, în cazul lansatoarelor mai mici, costurile pe kilogram urcă la circa 50.000 de euro per kilogram, dar ei vizează atingerea unui cost mult mai mic, pentru a fi competitivi, nu doar prin prisma timpului mai scurt de așteptare, ci și din punct de vedere financiar.

      Și vorbim totuși de niște tineri care nu pot veni singuri cu potența financiară necesară, proprie sau din partea familiilor lor, de a susține inițiativa de a cuceri spațiul și de a concura cu Elon Musk în misiunea de a face spațiul mult mai accesibil.

      „În cazul meu, căutam un context în care să-mi folosesc cunoștințele mele de finance pentru o inițiativă spațială. Nu aveam prea multe variante în România, dar am avut oarecum norocul să vorbesc pentru un prieten la un eveniment Innovation Labs și așa am dat peste cei de la 2Space.

      La nivel individual nu puteam găsi niciunul prea multe contexte practice, așa că ne-am creat noi contextul nostru. Atât la nivel de cercetare, prin asociație, cât și la nivel de business prin crearea startup-ului”, subliniază Inesa.

      Ceea ce fac tinerii de la Voidship este un exemplu de a-ți lua soarta în propriile mâini și de a-ți crea singur oportunități, dacă ele nu apar din alte părți. O dovadă de tenacitate, de dorință de a-ți îndeplini visurile, chiar și atunci când oportunitățile sunt extrem de rare și nici nu dispui de resursele necesare de a le urma.

      În formula asta am participat la unele concursuri internaționale în care alte echipe aveau în spate multe facilități, care aveau sprijin guvernamental sau al unor universități. Noi, ne-am creat singuri aceste oportunități. Am mers pe conceptul: Fă rai din ce ai”, ne-a mai spus Inesa.

      Inesa și Alexandru ne-au mai spus că plănuiesc colaborări cu ROSA, Agenția Spațială Română, de unde au primit sprijin din partea unor ingineri și pe vremea când făceau parte din asociația studențească 2Space.

      Susținere reală din partea familiilor

      Spre norocul lor, se pare că au avut parte de susținere din partea familiilor. După cum ne spune chiar Inesa, nu s-au lovit de filosofia învechită prin care părinții își forțau copii să urmeze anumite studii sau să se angajeze într-un loc care să le asigure traiul, să meargă într-un domeniu sigur.

      Cu atât mai admirabilă este deschiderea părinților de a-i susține, mai ales că România nu are nici o industrie și o istorie aerospațială foarte dezvoltată. Da, toată lumea a auzit de cosmonautul român Dumitru Prunariu, avem și o agenție spațială, dar România nu este una dintre țările relevante în industria de profil, cum sunt SUA, Rusia, China sau Japonia, care au programe spațiale finanțate cu miliarde și miliarde de dolari și te poți gândi, ca părinte, că sunt industrii bănoase, care să le asigure un viitor mai mult decât prosper copiilor tăi.

      Dar tinerii din Voidship sunt mânați de pasiunea lor pentru spațiu și, cel mai probabil, îi încurajează și pe părinții lor să-i susțină.

      „Este o susținere reală. Nu doar una de fațadă”, ne spune Alexandru.

      „Chiar dacă nu ne pot susține cu bani pentru proiectele noastre, ne susțin cu sfaturi practice în activitatea noastră”, îl completează Inesa. „Deși nu au experiență în domeniul aerospațial, ne oferă sfaturi în ceea ce privește unele aspecte de care trebuie să ne ocupăm. De exemplu, tatăl meu, lucrează în HoReCa și mi-a oferit sfaturi legate de contabilitate, pentru unele lucruri pe care eu nu știam să le fac”.

      Echipa Voidship

      sursa foto: Voidship

      Până la lansarea serviciului, au nevoie de finanțare pentru cercetare, dezvoltare și teste

      Deși au obținut și singuri prima rundă de finanțare, pentru a duce planurile lor mai departe aveau nevoie de mai mult sprijin. Relativ recent, în echipă a venit Tudor Stomff, care este în momentul de față investitorul principal, co-fondator și CEO în noul startup înființat sub numele Voidship.

      Tinerii de la Voidship ne spun că este încurajator că au găsit susținere din partea unor investitori români privați. Prima rundă de investiție a fost susținută în exclusivitate de români, iar în a doua și a treia speră să atragă și capital străin.

      Este motivul pentru care s-au înscris să participe la mai multe evenimente în străinătate, cum au fost, „Aim Higher Gala” din Londra, „Future Innovation Summit” din Dubai, eveniment la care a participat și Elon Musk, „Digital for education”, în Bruxelles, unde au fost invitați de europarlamentarul Victor Negrescu. Nu în ultimul rând, au ajuns și la „Defense, Aerospace and Security International Exhibition Black Sea”, un eveniment care a avut loc în România.

      Banii ne ajută foarte mult, dar avem nevoie la fel de mult și de know-how, iar fondurile de investiții din România nu ne pot îndeplini această nevoie, pentru că nu au nici ele experiența necesară. Sectorul aerospațial este subdezvoltat în această parte a Europei, nu doar în România”, ne-a mai spus Inesa.

      O problemă în atragerea de investitori în industria aerospațială este aceea că investitorii se uită la orizontul de timp în care își pot recupera banii, iar proiectele de profil vin cu un orizont de timp mult mai îndelungat pentru recuperarea sumelor investite.

      Prima rundă de finanțare a fost de 150.000 de euro, în ianuarie 2022, din partea a 5 investitori privați români.

      „Investitorul principal a devenit CEO și ne-a pus la dispoziție, pe lângă posibilități de netwoking, și susținere logistică. Datorită lui reușim să punem bazele unui centru de dezvoltare la Dragomirești, unde vom avea două hale și un stand de testare pentru anumite componente care pot fi testate la sol”, ne-a mai dezvăluit Inesa.

      Alexandru spune că ar fi momentul ca investitorii să-și facă mai mult curaj, deoarece există un boom al cererii pentru servicii spațiale în Occident și ar fi momentul ca această industrie să fie dezvoltată și în zona de est a Europei.

      Oportunitățile există deja, nu trebuie să ne gândim doar la viitor. Nu este ușor, este extrem de dificil, dar având în vedere că există un trend de explorare a spațiului tot mai evident în zilele noastre, eu cred că este o zonă care merită exploatată cât mai rapid”, ne mai spune Alexandru.

      Aprobări de la MApN pentru teste cu rachetă

      Testele nu sunt nici ele ușor de efectuat. În primul rând au nevoie de apropare de la MApN, pentru că nu poți lansa o rachetă pe cerul țării fără să avertizezi autoritățile. Aprobarea trebuie obținută cu 30 de zile înainte de efectuarea testului.

      În al doilea rând, ai nevoie de un spațiu sigur, care să nu pună în pericol alte aparate de zbor care trec prin spațiul aerian românesc. Până acum, au efectuat teste la Unitatea Militară Capu Midia, Județul Constanța și la Baza Militară Smârdan, în județul Galați. Este o altă componentă a activității Voidship care are nevoie de bani.

      Până acum, testele au fost făcute în cadrul asociației cu o rachetă de concurs, care folosește combustibil solid, ceea ce înseamnă că nu putea fi lansată în orbită, altitudinea maximă pe care o poate atinge fiind de 9 km altitudine.

      Inesa Schmidt și Marius Trifu, cu un panou al cărui mesaj este „Facem spațiul accesibil” - sursa foto: Voidship

      Ce companii ar putea apela la serviciile Voidship

      Cu ajutorul nano-sateliților pot fi asigurate o serie întreagă de necesități la care poate nici măcar nu te-ai putea gândi, ne mai spun tinerii de la Voidship.

      „De exemplu, pădurile din România le-am putea supraveghea mult mai ușor cu ajutorul unor nano-sateliți. Este doar un exemplu, pentru că sateliții pot fi folosiți în orice scop în ceea ce privește comunicațiile, monitorizare și așa mai departe.

      Sunt startup-uri care monitorizează datele oferite de aceste rețele de nano-sateliți care analizează resursele agricole, minerale, care asigură comunicații și așa mai departe. Sunt multe companii care vor să dezvolte astfel de servicii, iar noi încercăm să facem spațiul mult mai accesibil pentru ei”, susține Inesa.

      Este un principiu care rezonează inclusiv cu ceea ce-și dorește și Elon Musk, acela de a crește gradul de acces al omenirii la spațiu. Totuși, conceptele SpaceX și cel Voidship diferă în ceea ce înseamnă modul de aplicare.

      „Dacă Elon Musk vrea să facă spațiul mai accesibil în sensul scăderii costurilor, iar SpaceX oferă cele mai mici prețuri pe kilogram și au cei mai scurți timpi de așteptare, adică în jur de un an, noi vrem să creștem accesibilitatea spațiului prin modul de lansare. Nu vrem să venim cu cel mai mic cost pe kilogram, ci cel mai mic cost pe lansare. Într-o industrie în care tehnologia avansează într-un ritm extrem de rapid, nu poți să aștepți prea mult timp așteptând lansarea unei rachete.

      Ca să facem o analogie, dacă rachetele de la SpaceX ar fi ca un autobuz, pe care trebuie să aștepți să-l încarci până la refuz ca să-l poți lansa, noi vom fi ca un taxi. Da, poate că te va costa mai mult pe kilogram, dar te ducem unde ai tu nevoie pe orbită. Costul unei lansări nu constă doar în payload-ul unei rachete. Falcon 9 te duce până pe orbitele stabilite la nivel de cerere majoritară. Noi te ducem direct pe orbita de care ai tu nevoie”, ne-a mai explicat Inesa.

      În 2025 ar putea avea loc prima lansare de sateliți cu Voidship

      În 2025 ar putea avea loc prima lansare de sateliți cu Voidship

      Lansările în spațiu de pe teritoriul Europei nu există. Sunt câteva space-porturi pentru micro-lansatoare pentru sateliți la care se lucrează, dar varianta de lansare pe termen scurt va fi din Centrul Spațial de la Kourou, Guyana franceză.

      Un alt vis celor de la Voidship este și acela de a dezvolta un space-port pentru rachetele lor și în România, cel mai probabil în județul Constanța, la Marea Neagră, dar aceste planuri sunt departe, principalul lor obiectiv fiind dezvoltarea unei rachete care să efectueze primele lansări comerciale ale Voidship.

      Cât despre primul astfel de zbor, cei de la Voidship ne spun că termenul cel mai apropiat va fi anul 2025, dacă nu vor apărea alte sincope.

      În prima fază, vizează lansarea de rachete cu o încărcătură de 25 de kilograme, dar mai departe, dacă vor avea posibilitatea de a se dezvolta și mai mult, vizează inclusiv construcția unor rachete capabile să transporte până la 2,5 tone de încărcătură, modelul actual al rachetei Voidship fiind unul care poate fi scalat în funcție de necesitățile care vor apărea.

      Asta înseamnă că, dacă totul decurge așa cum trebuie, Voidship va putea trece și la etapa în care vor putea oferi servicii de a transporta în orbită și astronauți. Practic să ofere tot ce pot oferi în prezent marile companii private deja active în piață, precum SpaceX sau BlueOrigin.

      Marius Trifu

      Marius Trifu - cel de la care a început povestea Voidship. - sursa foto: Voidship

      Sursa foto: Voidship

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Adrian Ungureanu
      Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Start Up »



      Setari Cookie-uri