Bani în plus pentru a vedea Mona Lisa. Șefii Muzeului Luvru vor bilet separat pentru celebrul portret

"Ideea este de avea un bilet Luvru care să vă ofere acces la colecţiile permanente şi la expoziţii (...) şi, dacă doriţi să vedeţi Gioconda, va fi acest bilet în plus pentru accesul la Gioconda", a declarat Laurence Des Cars.

După semnalul de alarmă asupra stării muzeului lansat de directoarea Luvru ministrului Culturii, Rachida Dati, preşedintele Emmanuel Macron a făcut, la sfârşitul lunii ianuarie, mai multe anunţuri referitoare la renovarea muzeului.

El a precizat că lucrările, care ar trebui să se încheie în 2031, vor oferi un spaţiu nou şi o intrare independentă pentru accesul la Gioconda.

Tabloul pictat de Leonardo da Vinci va fi "accesibil într-o manieră autonomă faţă de restul muzeului şi va fi dotat din acest motiv cu un permis de acces propriu", a precizat Macron.

Intervievată de postul de radio France inter, Laurence Des Cars a precizat că Gioconda va fi instalată "probabil sub Curtea pătrată", "un spaţiu dedicat, care va permite vizitatorilor să privească în sfârşit liniştiţi acest tablou".

"Propunerea noastră vizează asumarea statutului excepţional al Giocondei", a mai spus ea adăugând că celebrul tablou este "o binecuvântare pentru Luvru".

Renovarea Luvrului va dura șase ani

Luvrul, cel mai vizitat muzeu din lume, va avea, de asemenea, o nouă intrare, pentru a putea fi gestionat mai bine fluxul de vizitatori. Actuala intrare, existentă sub piramida centrală de sticlă, va fi reproiectată şi transformată în noi săli de expoziţie.

Proiectul urmează să fie implementat până în 2031. Costul investiţiei este estimat la câteva milioane de euro. Se preconizează că numărul vizitatorilor va creşte astfel de la 9 milioane pe an în prezent la 12 milioane.

Costurile vor fi finanţate din veniturile proprii ale Muzeului Luvru, donaţii şi creşterea taxelor de intrare. Din ianuarie 2026, persoanele din ţările non-europene vor trebui să plătească mai mult pentru a vizita muzeul, deşi suma nu a fost specificată.

Muzeul Luvru a atras atenţia asupra stării sale de degradare de mai mulţi ani. Printre probleme se numără daunele cauzate de infiltraţiile de apă, instalaţiile tehnice depăşite şi fluctuaţiile de temperatură care pun în pericol conservarea operelor de artă.

Directoarea Luvrului, semnal de alarmă cu privire la starea clădirii

Intrarea centrală de sub marea piramidă de sticlă, opera arhitectului chinezo-american I.M. Pei, a fost dată în folosinţă în 1988 şi a fost proiectată pentru patru milioane de vizitatori.

Laurence des Cars, preşedintă şi directoare a Muzeului Luvru din Paris, a tras săptămâna trecută un semnal de alarmă cu privire la starea celui mai mare muzeu din lume.

O vizită a devenit "un calvar fizic", cu opere de artă greu de găsit într-o dispunere confuză şi prea puţin spaţiu pentru ca vizitatorii să ia o pauză, să mănânce sau să folosească toaleta, a precizat des Cars.

Marile proiecte civice din capitală au reprezentat în mod tradiţional o modalitate prin care preşedinţii francezi şi-au consolidat moştenirea, notează Reuters. Luna trecută, Macron a redeschis Catedrala Notre-Dame din Paris, restaurată meticulos la cinci ani după ce a fost afectată de un incendiu.

"În timp ce Notre-Dame a fost catalizatorul arhitectural al măiestriei noastre, acest proiect pentru Luvru trebuie să fie pentru artă, istoria artei şi transmiterea ei un nou pas în viaţa naţiunii", a declarat Macron.