Agri Next 2026. Două noi credite pentru fermieri și investiții în irigații. Planurile ministrului Agriculturii pentru următorii ani

Alina Crețu: „Important este să îi păstrăm pe tineri în agricultură”

Directorul executiv FAPPR spune că educația și formarea profesională trebuie să le ofere tinerilor motive să își construiască viitorul în acest sector.

Alina Crețu, director executiv FAPPR, consideră că principala provocare pentru agricultura românească nu este atragerea tinerilor în domeniu, ci păstrarea lor în sector.

„Am avut și avem foarte multe proiecte dedicate tinerilor, inclusiv copiilor de fermieri, mai mici sau mai mari, pentru care încercăm să creăm oportunități de dezvoltare profesională și programe de formare continuă, astfel încât să își dorească să rămână în agricultură”, a declarat aceasta.

FAPPR colaborează cu șapte licee agricole din România și susține financiar elevii înscriși în sistemul de învățământ dual. Crețu a subliniat că pregătirea profesională trebuie să le ofere tinerilor și motive pentru a-și construi o carieră în agricultură.

Rolul companiilor

Reprezentanta FAPPR a remarcat evoluțiile din învățământul dual și din liceele tehnologice, precum și implicarea mediului privat în formarea viitorilor angajați din agricultură.

În opinia sa, responsabilitatea de a păstra tinerii în acest sector revine fiecărei afaceri agricole, indiferent de dimensiune.

„Cred că educația și păstrarea tinerilor în agricultură reprezintă responsabilitatea fiecărei afaceri agricole, fie că vorbim despre marile companii din domeniu, fie despre fermierii care administrează exploatații mici”, a afirmat Alina Crețu.

Monalisa Ungureanu: Trebuie să reconstruim lanțul de încredere în agricultură

CEO-ul Agrii România spune că fiecare actor din sector trebuie să își respecte angajamentele, de la stat și fermieri până la distribuitori, bănci și procesatori.

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, consideră că agricultura are nevoie de un lanț de încredere în care promisiunile și obligațiile fiecărei părți să fie respectate. Ea a subliniat că statul trebuie să își onoreze angajamentele față de fermieri, la fel cum aceștia trebuie să își respecte obligațiile.

„Este foarte important să fim proactivi. O strategie presupune un orizont de timp mai lung. Trebuie să anticipăm problemele, nu să reacționăm abia după ce ele apar. Dacă reușim să înclinăm balanța dinspre reacție spre prevenție și planificare, cred că facem ceea ce trebuie”, a declarat aceasta.

Ungureanu a explicat că fermierii trebuie să își planifice culturile și să își calculeze resursele financiare, în timp ce distribuitorii trebuie să asigure produsele necesare în perioadele în care condițiile meteorologice permit efectuarea lucrărilor agricole.

Finanțare și asociere

Reprezentanta Agrii România a atras atenția și asupra rolului băncilor, care trebuie să țină cont de particularitățile agriculturii, de perioadele de încasare și de riscurile specifice sectorului.

Ea a evidențiat și importanța asociațiilor profesionale, afirmând că fermierii de succes sunt, de regulă, cei care au acces la astfel de organizații și la sprijinul lor.

În relația dintre fermieri și procesatori, colaborarea trebuie să fie reciprocă, iar promisiunile respectate de ambele părți.

„Așa cum statul așteaptă să fie plătit la timp, trebuie, la rândul lui, să își onoreze obligațiile față de fermier, pentru că nici acestea nu sunt puține”, a spus Monalisa Ungureanu.

„Până la urmă, despre asta vorbim când spunem că trebuie să reconstruim lanțul de încredere: fiecare dintre cei implicați să își facă partea și să își respecte angajamentele”, a conchis aceasta.

Alina Crețu: „Trebuie să vorbim mai mult despre filiera de produs și educație”

Directorul executiv FAPPR spune că agricultura trebuie să fie mai prezentă în mass-media și cere o colaborare mai strânsă între fermieri, procesatori și autorități.

Agricultura în spațiul public

Alina Crețu, director executiv FAPPR, a atras atenția asupra vizibilității reduse a agriculturii în presa din România, în comparație cu alte state. Ea a dat ca exemple Franța, Germania, SUA, China și Brazilia, unde subiectele agricole apar frecvent în jurnalele de știri și în documentare.

„Cred că trebuie să facem noi, ca fermieri, acest domeniu mai atractiv, astfel încât să vorbiți mai mult despre provocările noastre”, a declarat aceasta.

Crețu a vorbit și despre relația cu autoritățile, spunând că, deși există dialog și sunt prezentate soluții, acestea nu sunt întotdeauna luate în considerare. În opinia sa, sectorul privat caută permanent soluții și se adaptează, însă multe dintre probleme și propuneri rămân în sarcina celor din domeniu.

Finanțarea agriculturii

În ceea ce privește viitorul finanțărilor europene, reprezentanta FAPPR a spus că următorul exercițiu financiar va aduce o reducere a sumelor, dar că România ar putea compensa diferența dacă agricultura și industria alimentară devin priorități naționale.

„Cifrele sunt mai mici, de la 21 și ceva de miliarde de euro la sub 17 miliarde de euro. În realitate, această diferență poate fi compensată dintr-o altă parte a bugetului european”, a afirmat Alina Crețu.

Ea a subliniat că această posibilitate depinde de deciziile statului membru: „Dacă România își dorește cu adevărat să prioritizeze agricultura, putem să nu avem acest minus. Premisele sunt bune”.

Educație și colaborare

Alina Crețu consideră că educația și colaborarea de-a lungul filierei de produs sunt esențiale pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei alimentare. Ea a criticat tendința de a transfera responsabilitatea de la o verigă la alta, fie că este vorba despre producători, procesatori sau cercetători.

„Dacă avem un coleg din Austria sau Germania care știe să producă mai bine carne de porc sau unul din Polonia care știe să producă mai bine cartofi, să știți că fermierul de acolo nu este cu mult mai bun decât fermierul din România. Are doar această filieră la îndemână”, a explicat ea.

„Fiecare face o bucățică și, împreună, multiplicăm valoarea în agricultură. Cred că despre aceste două lucruri trebuie să vorbim mai mult: filiera de produs și educația”, a concluzionat directorul executiv FAPPR.

Fermierii nu sunt reticenți la tehnologie, dar au nevoie de predictibilitate

Directorul executiv FAPPR spune că adoptarea noilor tehnologii depinde de costuri, beneficii și cadrul legislativ, dar și de accesul la finanțare.

Alina Crețu, director executiv FAPPR, afirmă că fermierii analizează costurile și beneficiile înainte de a adopta o tehnologie, deoarece sunt antreprenori care trebuie să își calculeze investițiile.

„Fermierii nu sunt un sindicat, sunt un patronat. Sunt antreprenori care trebuie să își calculeze investițiile și să vadă ce rezultate pot obține”, a explicat aceasta.

Un alt criteriu important este cadrul legislativ. Crețu consideră că legislația europeană este foarte restrictivă și că unele reguli ar trebui analizate mai atent. Ea a dat exemplul tratamentelor aplicate culturilor cu drone, care sunt ilegale în prezent, deși sunt practicate și promovate.

Ea a menționat și noile tehnici genomice de ameliorare, care ar putea permite obținerea unor plante mai rezistente la boli și mai bine adaptate, cu nevoi mai mici de îngrășăminte. Adoptarea regulamentului european în acest domeniu a întârziat, a spus reprezentanta FAPPR.

Ferme foarte diferite

Alina Crețu a subliniat că agricultura românească este polarizată, cu ferme mici, care se luptă să supraviețuiască, dar și exploatații mari, cu performanțe ridicate și sisteme avansate de trasabilitate.

„Avem ferme care pot obține producții de 16-20 de tone de porumb la hectar, chiar dacă o mare parte din producție merge la export. Avem și fabrici de amidon. Lucrurile se mișcă, mediul privat a făcut investiții și continuă să se dezvolte”, a declarat aceasta.

În opinia sa, fermierii români au nevoie de mai multă predictibilitate și de un acces mai bun la finanțare, aspecte strâns legate de cadrul legislativ în care își desfășoară activitatea.

Monalisa Ungureanu: Avem producții record, dar fermierului îi rămân tot mai puțini bani

CEO-ul Agrii România atrage atenția asupra numărului mare de ferme aflate în dificultate și spune că multe amână investițiile din cauza costurilor.

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, spune că agricultura înregistrează producții tot mai mari, însă rezultatul financiar pentru fermieri rămâne o problemă. Potrivit acesteia, multe ferme se confruntă cu dificultăți financiare, iar statisticile indică un record al insolvențelor.

„Realitatea este greu de exprimat în momentul de față. Simplu, m-aș rezuma la a spune că avem și continuăm să avem producții din ce în ce mai mari. Suntem într-un an nou, cu producții record. Realitatea vine însă cu nota de plată la final, respectiv câți bani îi mai rămân fermierului după ce valorifică această producție”, a declarat Monalisa Ungureanu.

Ea a explicat că unele ferme amână investițiile, inclusiv pe cele care ar putea crește productivitatea, din cauza costurilor ridicate. Prețul îngrășămintelor îi pune pe fermieri în situația de a cântări cât își permit să investească, deși acestea contribuie la obținerea unor producții mai mari.

Furnizorii, ultimii la plată

Ungureanu a descris și presiunea financiară asupra distribuitorilor de inputuri agricole, care ajung să fie plătiți după ce fermierii își achită obligațiile către stat, bănci și firmele de leasing.

„Distribuția este, în contextul dat, ultima la plată, pentru că un fermier își plătește statul, banca, leasingul și, la final, furnizorul de inputuri. Practic, ultimul plătit, dar primul chemat la semănat, după ce încasează”, a spus CEO-ul Agrii România.

În privința perspectivelor pentru acest an agricol, Monalisa Ungureanu a vorbit despre un optimism temperat, susținut de ploile care ajută la dezvoltarea culturilor.

„Rămânem însă cu acest optimism temperat, că probabil vom avea un an agricol bun, care să aducă o gură de oxigen pentru agricultura României”, a afirmat ea.

Mihai Solomei: „Sunt prea mulți intermediari între producător și consumator”

Directorul general Al Dahra-Agricost consideră că autoritățile ar trebui să contribuie la scurtarea lanțului de distribuție și la reducerea costurilor care se reflectă în prețul final.

Mihai Solomei, director general Al Dahra-Agricost, spune că autoritățile ar trebui să facă legătura între fermieri, producători și lanțurile de desfacere, pentru a reduce numărul intermediarilor.

„Cred că inclusiv autoritățile trebuie să facă legătura între fermier, producător și, mai departe, lanțul de desfacere, astfel încât să îl scurtăm puțin. Cred că, între cei care produc și momentul în care produsul ajunge la consumator, sunt foarte mulți intermediari care vând și cumpără servicii. Acolo apar niște costuri destul de mari, care se reflectă în prețul final”, a declarat acesta.

Solomei a atras atenția și asupra lipsei de unitate la nivel național în ceea ce privește nevoile și cerințele sectorului agricol. El a spus că mass-media ar trebui să prezinte mai des aceste probleme.

Directorul Al Dahra-Agricost a dat exemplul unei vizite de lucru în Statele Unite, unde a observat că agricultura era prezentă pe prima pagină a unui ziar.

„Eram în SUA, într-o vizită de lucru. M-am trezit dimineața la hotel, am deschis ușa camerei, am luat ziarul care era lăsat la ușă și am văzut că pe prima pagină erau știri din agricultură”, a povestit Mihai Solomei.

Maniu Vonica: Nu impunem crescătorilor decât restricții și amenzi

Vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a început în județele Tulcea și Constanța, iar Comisia Europeană a decis extinderea acesteia la nivel național. Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor din România, spune că procedura va dura și că nu vede o rezolvare a problemelor într-un interval de una-două luni.

„S-a început vaccinarea în județele Tulcea și Constanța. Comisia Europeană a decis să se vaccineze împotriva variolei ovine și caprine în toată țara. Probabil este o procedură de durată. Eu nu văd o rezolvare la orizont într-o lună, două. Probabil că mai durează”, a declarat acesta.

Vonica a criticat restricțiile impuse crescătorilor și a afirmat că despăgubirile nu pot compensa pierderea singurei surse de venit a unor familii.

„Nu impunem crescătorilor decât restricții și amenzi. Vă dau exemplul Clujului... Orice ai oferi drept compensație crescătorilor, nu poți să îi ții închiși. Pentru acești oameni, aceasta era singura sursă de venit prin care puteau să își susțină activitatea”, a spus președintele Uniunii Oierilor.

Acesta a reclamat și sacrificarea animalelor sănătoase în exploatațiile în care sunt depistate cazuri de boală.

„Într-o exploatație în care se descoperă virusul, sunt câteva animale care sunt depistate pozitiv, dar se ucid cu sânge rece sute de animale care sunt sănătoase”, a afirmat Vonica.

„Este tot mai greu să atragi tineri în creșterea oilor”

Președintele Uniunii Oierilor a vorbit și despre dificultatea de a găsi oameni care să continue activitatea în sectorul ovin.

„Este tot mai greu să atragi tineri și să îi convingi să rămână. Dacă nu ai fost crescut în acest mediu, dacă nu ai acea dragoste pentru animale, nu o să îi poți ține. Dacă nu iubești plantele și nu le îndrăgești, nu o să poți face agricultură”, a declarat acesta.

Vonica a susținut că activitatea de creștere a oilor presupune muncă permanentă, inclusiv în perioadele în care animalele nu sunt comercializate.

„Această meserie nu poți să o faci oricum. Pentru ca noi să avem pe masă un miel de Paște, cineva trebuie să îl hrănească și de Crăciun”, a spus el.

Acesta a comparat ritmul de reproducere al ovinelor cu cel al porcinelor: „Dacă o scroafă fată zece purcei, în medie, o oaie fată un singur miel”.

Periș importă oi din Macedonia și Serbia

Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Abatorului Periș, spune că, deși compania are una dintre cele mai mari fabrici de procesare a cărnii de oaie și miel din România și livrează în toate supermarketurile din țară, este nevoită să importe animale din Macedonia și Serbia.

„Avem una dintre cele mai mari fabrici de procesare a cărnii de oaie și miel din România. Livrăm în toate supermarketurile din România și astăzi suntem nevoiți să aducem oi din Macedonia și din Serbia”, a declarat Alin Zamfira.

Acesta a cerut mai multă predictibilitate și o reprezentare mai puternică a crescătorilor de ovine.

„Aceste asociații trebuie să devină mai mari, mai unite, să existe una, două, trei voci care să le reprezinte”, a spus reprezentantul Abatorului Periș.

Zamfira a afirmat că procesatorii își doresc să lucreze cu materie primă românească și a subliniat calitatea cărnii produse în România.

„Vrem să stăm la masă, ne dorim să producem cu materie primă românească. Știm foarte clar gustul din România, calitatea cărnii din România este net superioară, dar avem nevoie de predictibilitate”, a declarat acesta.

Alin Zamfira: Dacă vrem mai multă carne românească la raft, trebuie să avem mai multe ferme 

Creșterea ponderii cărnii românești în magazine depinde de dezvoltarea fermelor, de parteneriate predictibile între crescători și procesatori și de menținerea unei calități constante, susține Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Periș România. Compania lucrează în prezent cu peste 80 de fermieri români și are planuri de extindere atât în România, cât și pe piața din Marea Britanie.

„Ne dorim să avem cât mai multă carne românească la raft. Dar, dacă vrem mai multă carne românească la raft, asta înseamnă că trebuie să avem mai multe ferme. Ca să avem mai multe ferme, trebuie să avem mai multe parteneriate. Fermierii trebuie să aibă predictibilitate”, a declarat Alin Zamfira.

Potrivit acestuia, colaborarea dintre fermieri și procesatori trebuie să asigure nu doar preluarea constantă a animalelor, ci și o calitate uniformă a materiei prime. Aceasta ar permite industriei locale să ofere produse la prețuri competitive și să concureze cu marfa importată.

„Doar atunci când vom avea o calitate constantă vom putea veni în fața clientului final cu un preț competitiv. Vom putea concura cu tot ceea ce înseamnă marfă din afara țării”, a explicat reprezentantul Periș.

Periș lucrează cu peste 80 de fermieri români

Compania încearcă să construiască parteneriate stabile cu producătorii locali, astfel încât fermierii să aibă certitudinea că își pot valorifica animalele, iar procesatorul să dispună de materia primă necesară.

„Astăzi se dovedește că și noi putem. Lucrăm cu peste 80 de fermieri români. Le asigurăm constanță în preluarea materiei prime, adică a animalelor, pentru că și noi avem nevoie de predictibilitate”, a spus Zamfira.

Abatorul Periș are o capacitate de procesare de 500.000 de capete pe an, deși volumul efectiv raportat anterior era de aproximativ 200.000 de capete anual. Compania se prezintă drept cel mai mare procesator român din sudul țării, cu capital 100% românesc și planuri importante de dezvoltare.

Zamfira a menționat și investițiile susținute prin programe naționale, arătând că accesarea unor astfel de finanțări de către companii din industrie poate încuraja și alți antreprenori să investească.

Investiții în Marea Britanie pentru a depăși barierele comerciale

Periș România a ales să investească și în Marea Britanie, unde schimbările legislative de după Brexit au creat bariere pentru companiile care vor să intre pe piață.

„Ne lovim de niște bariere legislative și, ca antreprenori, nu putem sta cu mâinile în sân. Singura variantă a fost să investim acolo”, a declarat Alin Zamfira.

Compania a investit într-o fabrică din Marea Britanie cu o capacitate de aproximativ 80 de tone pe zi. În prezent, producția este cuprinsă între 8 și 10 tone zilnic.

Obiectivul nu este limitat la aprovizionarea comunității românești și a consumatorilor din Balcani. Periș vrea să intre și pe segmentul de retail britanic, mizând inclusiv pe dimensiunea comunității românești din această țară.

„Nu producem doar pentru comunitatea românească și pentru cei din Balcani. Ne dorim să intrăm și pe partea de retail”, a precizat Zamfira.

„Ca antreprenori, nu ne putem uita doar la problemele zilnice”

Președintele Consiliului de Administrație al Periș România a afirmat că, în pofida dificultăților din industrie, companiile trebuie să își păstreze capacitatea de a investi și să își stabilească obiective pe termen lung.

„Putem spune că, da, probleme există, dar, ca antreprenori, nu ne putem uita doar la problemele zilnice. Trebuie să ne uităm unde vrem să ajungem”, a spus acesta.

Crescătorii de oi, afectați de pesta micilor rumegătoare și variola ovină

Creșterea oilor se confruntă cu mai multe crize, de la efectele secetei și pierderile acumulate în ultimii ani până la restricțiile impuse exporturilor de animale vii. Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor din România, atrage atenția că deciziile autorităților și ale instituțiilor europene au consecințe directe asupra familiilor care trăiesc din creșterea animalelor și asupra comunităților rurale.

„Creșterea oilor se confruntă cu multe crize. Și al doilea cuvânt, pe care nu mi-ar plăcea să-l folosesc, este că întâmpinăm o mulțime de probleme”, a declarat Maniu Vonica.

Acesta a cerut ca discuțiile despre agricultură să coboare de la nivelul cifrelor macroeconomice la realitatea fermelor și a familiilor care depind de activitățile agricole.

„Dacă în primul panel invitații dumneavoastră, reprezentanții statului, vorbeau despre macroeconomie, despre cifre și despre discuții, eu aș propune să vedem ce se întâmplă jos, la nivelul oamenilor”, a spus președintele Uniunii Oierilor.

Un an agricol mai bun nu acoperă pierderile din anii anteriori

Maniu Vonica, născut și crescut în Poiana Sibiului, a povestit că a lucrat în creșterea oilor înainte de a dezvolta și o afacere în cultura mare, în Dobrogea, unde administrează o fermă de 2.400 de hectare.

El spune că anul agricol 2026 a fost mai bun, însă rezultatele nu sunt suficiente pentru a compensa pierderile acumulate în ultimii ani.

„Anul acesta ne-am bucurat de un an mai bun din punct de vedere agricol. Asta nu înseamnă că putem acoperi toate pierderile pe care le-am acumulat în ultimii ani”, a afirmat acesta.

Problemele sunt vizibile și în vestul țării, unde fermierii din Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare s-au confruntat în acest an cu secetă severă. Vonica a amintit că Satu Mare este cunoscut drept cel mai mare producător de porumb fără irigații.

El a criticat și întârzierea despăgubirilor pentru pierderile agricole, arătând că, la finalul lui 2026, Guvernul vorbește despre compensarea pagubelor din 2025.

„Așteptăm să moară bolnavul și să venim cu bani de pomană”, a spus acesta, referindu-se la faptul că sprijinul financiar ajunge prea târziu pentru a mai rezolva problemele fermierilor afectați.

Restricțiile la export afectează crescătorii de ovine

O altă problemă majoră pentru sectorul ovin este reprezentată de restricțiile privind exportul animalelor vii. Potrivit lui Maniu Vonica, în 2024, odată cu apariția pestei micilor rumegătoare, au fost închise exporturile de animale vii în interiorul Uniunii Europene, rămânând posibil exportul de carcase.

Crescătorii au continuat să vândă animale vii către piețele din Orientul Mijlociu și alte țări terțe, unde activitatea comercială funcționa în continuare.

Situația s-a complicat în 2026, după apariția variolei ovine și caprine. Vonica afirmă că, în urma acestei evoluții, Comisia Europeană a decis să închidă și exporturile de animale vii către țările din afara Uniunii Europene.

Restricțiile au afectat astfel o parte importantă a piețelor pe care crescătorii români își puteau valorifica animalele.

„Trebuie să vedem ce se întâmplă la nivelul oamenilor”

Președintele Uniunii Oierilor a insistat că politicile agricole trebuie evaluate și prin efectele lor asupra familiilor și comunităților rurale. El a vorbit despre zecile de mii de familii care încearcă să păstreze vii satele, tradițiile și ocupațiile legate de creșterea animalelor.

„Mai multe zeci de mii de familii trăiesc la țară și încearcă să păstreze satul viu, tradițiile și porturile, acolo unde, chiar dacă unii dintre dumneavoastră v-ați născut la oraș, vă place să vă întoarceți cu drag”, a afirmat Maniu Vonica.

În intervenția sa, acesta a criticat distanța dintre discuțiile purtate la nivel instituțional și problemele concrete cu care se confruntă fermierii, în special atunci când despăgubirile și măsurile de sprijin vin după ce pierderile au fost deja produse.

Mihai Solomei, Al Dahra-Agricost: Motorina s-a scumpit cu 50%

Agricultura românească traversează o perioadă dificilă, marcată de secetă, schimbări climatice și creșterea accelerată a costurilor de producție. În ultimii cinci-șase ani, presiunea asupra fermierilor s-a accentuat, iar scumpirea motorinei și a transportului a redus efectul creșterii prețurilor cerealelor, susține Mihai Solomei, directorul general al Al Dahra-Agricost.

„Dacă facem o retrospectivă a situației fermierului român în ultimii 5–10 ani, vedem că aceasta este tot mai dificilă. Cred că cei mai agresivi au fost ultimii cinci, chiar șase ani, începând cu pandemia, în care seceta și schimbările climatice și-au pus amprenta asupra agriculturii din România”, a declarat acesta.

Potrivit lui Solomei, anul 2026 a adus o ameliorare a condițiilor, iar culturile au avut rezultate bune și în prima parte a anului 2025. Cu toate acestea, riscurile rămân ridicate, iar fermierii au puține posibilități de a controla evoluția prețurilor la inputuri.

Motorina și transportul înghit creșterea prețurilor cerealelor

Una dintre cele mai mari probleme pentru fermieri este creșterea costurilor cu energia și logistica. Solomei a dat exemplul motorinei, al cărei preț este cu 50% mai mare față de începutul anului agricol.

„Am început anul agricol cu un preț la motorină, iar astăzi suntem cu 50% peste prețul inițial și nu știm unde se va opri. A crescut puțin prețul cerealelor, dar creșterea a fost absorbită de logistică”, a explicat directorul general al Al Dahra-Agricost.

Și transportul a devenit mult mai scump. Dacă tariful era de aproximativ 8 euro pe tonă, în prezent a ajuns la 40–50 de euro pe tonă. „Cine suferă? Tot fermierul”, a punctat Solomei.

În opinia sa, problema nu este doar nivelul costurilor, ci și dificultatea de a obține producții constante de la un an la altul. Chiar dacă România înregistrează volume mari la unele culturi, comparația trebuie făcută și în funcție de suprafața cultivată și de randamentul la hectar.

Un exemplu este porumbul: de la peste două milioane de hectare cultivate, România a ajuns la aproximativ un milion de hectare. Fermierii au redus suprafețele după ce au constatat că această cultură implică riscuri tot mai mari.

Investițiile cresc, dar costurile avansează de trei ori mai repede

Directorul general al Al Dahra-Agricost consideră că fermierii au înțeles importanța investițiilor și a educației financiare. Există ferme bine capitalizate, însă creșterea costurilor depășește capacitatea de recuperare a banilor investiți.

„Educația financiară există la nivelul fermierilor. Sunt foarte multe ferme destul de capitalizate la nivel național, dar, din păcate, creșterea costurilor este de trei ori mai mare decât reușim noi să recuperăm prin investiții și atunci valoarea investițiilor nu se vede”, a afirmat Solomei.

În aceste condiții, managementul fermei trebuie să urmărească atent atât cheltuielile, cât și productivitatea. Printre elementele esențiale se numără analiza solului, genetica, administrarea resurselor de apă și utilizarea tehnologiei pentru monitorizarea culturilor.

Agricost investește în oameni, digitalizare și inteligență artificială

În strategia companiei, primul element este resursa umană. Solomei susține că performanța unei ferme depinde în mare măsură de oamenii care o conduc și lucrează în ea.

„Un business este ridicat sau coborât de oamenii care lucrează în el. Este foarte important să ai oameni foarte buni și dedicați”, a declarat acesta.

Agricost derulează anual un program prin care recrutează absolvenți de universități, pe care îi formează în cadrul companiei. Obiectivul este asigurarea continuității și pregătirea unei noi generații de specialiști în agricultură.

Compania folosește digitalizarea de peste zece ani pentru a colecta informații despre evoluția culturilor și condițiile din câmp. Potrivit lui Solomei, datele obținute pot fi analizate împreună și utilizate inclusiv prin instrumente de inteligență artificială, pentru identificarea unor soluții pe termen scurt și lung.

„Trebuie să știi ce sol ai, de ce are nevoie planta, să faci analize. Plantele nu vorbesc, ca și animalele. Tu trebuie să știi ce se întâmplă în solul tău”, a explicat directorul general.

Modernizarea irigațiilor: 13.000 de hectare au fost deja finalizate

Unul dintre cele mai ample proiecte ale Agricost vizează modernizarea infrastructurii de irigații. Compania are un sistem realizat în urmă cu aproximativ 65 de ani, care necesită înlocuirea conductelor subterane.

Proiectul presupune refacerea infrastructurii și optimizarea administrării apei, astfel încât culturile să primească resursele necesare în momentul potrivit.

„Avem niște proiecte foarte mari pe managementul apei, prin care vrem să transformăm totul de la zero, fiindcă avem un sistem de irigații foarte bun, realizat acum 65 de ani, dar cu o infrastructură subterană foarte veche”, a spus Solomei.

Până în prezent, au fost finalizate lucrările pe 13.000 de hectare, iar alte 7.000 de hectare mai trebuie modernizate. Lucrările pot fi realizate numai în perioada de pauză vegetativă a culturilor.

„Este un proiect de optimizare și management al apei, astfel încât să poți asigura plantei apa atunci când are nevoie”, a explicat directorul general al Al Dahra-Agricost.

Radu Timiș: 90% din carnea de porc este importată. Avem pestă de peste 30 de ani

România importă cea mai mare parte a cărnii de porc pe care o procesează, iar pesta porcină africană și lipsa unor măsuri luate la timp de autorități au contribuit la această situație, susține Radu Timiș, fondatorul Cris-Tim. Omul de afaceri afirmă că grupul investește în extinderea capacităților de producție, în produse cu valoare adăugată și în dezvoltarea segmentului lactatelor, inclusiv printr-un program de selecție genetică pentru obținerea laptelui A2.

„Ca lider în zona de procesare a cărnii, avem destule informații și lucrăm cu foarte multă carne. 90% din carnea de porc este importată, spun unele date. De ce? Avem pestă porcină. Avem pestă de peste 30 de ani”, a declarat Radu Timiș.

Fondatorul Cris-Tim a criticat modul în care autoritățile au gestionat problema pestei porcine, afirmând că nu au fost luate la timp măsurile necesare. El a pus persistența bolii și pe seama deciziilor politice legate de gestionarea populației de mistreți.

Investiție prin INVESTALIM: fabrică de 250 de tone pe zi

Cris-Tim dezvoltă o nouă capacitate industrială cu finanțare obținută prin programul INVESTALIM. Potrivit lui Radu Timiș, investiția va permite companiei să producă inclusiv pentru segmentul private label destinat piețelor europene.

„Am reușit să obținem finanțare pentru o investiție prin INVESTALIM și astfel dezvoltăm un business sustenabil pentru următorii 50 de ani. Reușim să oprim, odată, produsele private label care se aduc în România și să facem noi private label pentru Europa”, a spus omul de afaceri.

Noua fabrică va avea o capacitate de 250 de tone pe zi. Timiș susține că proiectul nu ar fi fost posibil fără sprijinul statului și estimează că investiția publică va fi recuperată în aproximativ doi ani.

„Dacă nu am fi luat acest grant din partea statului român, nu am fi reușit să facem această investiție. Am făcut un calcul: statul român își amortizează investiția în noi în doi ani de zile, după care trece pe plus”, a afirmat fondatorul Cris-Tim.

Creștere de 15% în volum într-un an dificil pentru industria alimentară

În ciuda condițiilor dificile din industria alimentară, Cris-Tim a înregistrat o creștere de aproximativ 15% în volum, în timp ce piața ar fi avansat cu numai 1–2%, potrivit lui Radu Timiș.

Compania mizează pe produse cu o listă mai scurtă de ingrediente și pe o poziționare competitivă la preț. „Am reușit, la Cris-Tim, să facem lucruri importante, în sensul că, odată cu eticheta curată, cu 90% carne și până la cinci aditivi în orice produs, să fim în prețul pieței, să avem un brand bun și sigur”, a explicat acesta.

Timiș a vorbit și despre poziția companiei pe piața de capital. Cris-Tim este, potrivit fondatorului, singura firmă din industria alimentară și agricultură listată la bursă. Oferta de listare ar fi atras o cerere de 44 de ori mai mare decât acțiunile disponibile, iar valoarea companiei s-ar fi triplat în opt luni.

Printre investitorii companiei se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fonduri mari de investiții, a precizat omul de afaceri.

Achiziții și consolidare pe piața alimentară

Cris-Tim urmărește să își consolideze poziția prin achiziții și extinderea portofoliului. Radu Timiș afirmă că firma ocupă locul al doilea pe segmentul ready-meal și primul loc pe piața sandvișurilor.

„Pentru a putea face față competiției, știți cum este: firmele mijlocii devin mari, cele mari devin și mai mari. Deci, vrem, nu vrem, în piață trebuie să fim suficient de puternici pentru a face față în tot ceea ce înseamnă achiziții și listare la raft. Ne asigurăm capacitatea de a putea negocia”, a declarat acesta.

Cris-Tim mizează pe laptele A2 și pregătește exporturi în China

În paralel cu procesarea cărnii, compania dezvoltă de șapte ani activitatea din sectorul lactatelor. Radu Timiș a prezentat dimensiunea fermei: 1.400 de hectare lucrate, 3.600 de bovine și 1.300 de vaci aflate în producție de lapte.

Un element central al strategiei este integrarea fermei cu fabrica de lactate, dar și selecția genetică a animalelor pentru obținerea laptelui A2.

„De șapte ani am început o selecție a vacilor. Lucrăm cu niște companii americane care, prin această selecție, au făcut ca vacile să nu mai producă beta-cazeină A1, ci beta-cazeină A2”, a spus fondatorul Cris-Tim.

Potrivit acestuia, laptele A2 ar avea o digestibilitate mai bună, iar compania susține că a ajuns să dețină cea mai mare fermă de acest tip din Europa. Timiș estimează că, în trei ani, aceasta va deveni cea mai mare din lume.

Compania pregătește și extinderea exporturilor. Radu Timiș a anunțat că va produce alimente kosher pentru consumatorii evrei și că va începe exportul de mozzarella către magazine evreiești din mai multe țări. Cris-Tim participă, de asemenea, la o expoziție în Shanghai și, potrivit fondatorului, este prima companie autorizată pentru exporturi de lactate în China.

Produsele din lapte A2 urmează să ajungă în magazinele Mega Image începând cu data de 17, a mai anunțat Radu Timiș.

AFIR pregătește o finanțare dedicată bateriilor de stocare a energiei pentru fermieri și procesatori

AFIR a pregătit noi ghiduri de finanțare pentru investițiile în stocarea energiei electrice și intenționează să lanseze o sesiune dedicată exclusiv bateriilor, la care să poată aplica agricultorii și procesatorii din România. Instituția pregătește și posibilitatea extinderii investițiilor realizate prin primele trei sesiuni ale schemei de energie, a anunțat Ioan Oneț, director general adjunct al AFIR.

Oficialul a explicat că, în primii doi ani ai schemei, finanțarea a vizat panourile fotovoltaice, fără să includă și posibilitatea instalării bateriilor de stocare. În acest an, beneficiarii au primit mai multă flexibilitate pentru dimensionarea capacităților de stocare, în funcție de necesitățile fiecărei exploatații.

„La un megawatt de panouri fotovoltaice, un megawatt de stocare. Le-am dat posibilitatea să își dimensioneze capacitățile de stocare în funcție de necesități, în limita finanțării acordate”, a declarat Ioan Oneț.

AFIR pregătește o sesiune dedicată exclusiv stocării

Directorul general adjunct al AFIR a precizat că instituția a pregătit deja ghiduri pentru finanțarea investițiilor în stocare și pentru extinderea proiectelor aprobate în cadrul AGRI 1, AGRI 2 și AGRI 3.

„Noi, vă spun sincer, și vă dau puțin din culise, am pregătit ghiduri expres pentru stocare și mai avem un ghid pregătit pentru a le oferi posibilitatea celor care au depus proiecte prin AGRI 1, AGRI 2 și AGRI 3 să își extindă investițiile. Pentru că, în momentul de față, nu aveam această posibilitate de extindere”, a explicat Oneț.

Lansarea noilor finanțări depinde însă de disponibilitatea unor fonduri suplimentare din Fondul pentru Modernizare. AFIR speră să poată accesa aceste resurse pentru a organiza o sesiune la care proiectele să vizeze exclusiv stocarea energiei.

„Sperăm să mai primim bani. Din Fondul pentru Modernizare am înțeles că mai sunt foarte mulți bani și sperăm să avem posibilitatea să accesăm aceste fonduri, astfel încât să lansăm o sesiune dedicată exclusiv stocării energiei”, a afirmat oficialul.

Independența energetică poate crește competitivitatea fermelor

Ioan Oneț a atras atenția că independența energetică totală pe parcursul întregului an este dificil de obținut, în special din cauza producției mai reduse de energie solară în timpul iernii.

În opinia sa, însă, asigurarea necesarului energetic din surse proprii timp de nouă-zece luni pe an ar reprezenta deja un avantaj important pentru ferme.

„Este foarte complicat să spui că poți deveni independent energetic 12 luni pe an, pentru că iarna nu ai aceeași producție de energie solară. Dar eu cred că, dacă reușești să ai independență energetică timp de nouă-zece luni pe an, este foarte bine. Deja ai o bază de competitivitate mult mai mare față de ce ai avut până acum”, a declarat directorul general adjunct al AFIR.

Finanțările sunt limitate la anumite coduri CAEN

Oneț a explicat și de ce schema de energie a fost accesibilă până acum doar unor categorii de activități economice. Potrivit acestuia, în fiecare an au fost lansate intervenții pentru codurile CAEN 01, 10 și 11, după ce Consiliul Concurenței a indicat că doar aceste domenii sunt eligibile.

„Noi am vrut să extindem eligibilitatea și către alte domenii, dar ni s-a spus că nu este permis”, a precizat oficialul AFIR.

APIA folosește inteligența artificială pentru monitorizarea culturilor agricole

Tot mai multe ferme din România investesc în panouri fotovoltaice și tehnologii care reduc consumul de energie, unele ajungând aproape de independența energetică. În paralel, APIA utilizează de trei ani inteligența artificială pentru monitorizarea parcelelor agricole și analiza culturilor, a declarat Paul Kmen, director general adjunct al instituției.

„Sunt ferme care sunt independente energetic. Poate nu 100%, dar aproape 100%. Sunt foarte multe care au investit în panouri fotovoltaice și în tehnologii prietenoase cu mediul, cu un consum redus de energie. Cei care se ocupă de investițiile în acest sector sunt colegii de la AFIR”, a afirmat Paul Kmen.

În ceea ce privește digitalizarea activității agenției, oficialul a precizat că monitorizarea parcelelor agricole se realizează deja de trei ani cu ajutorul unor tehnologii care analizează culturile.

Sistemul mai generează uneori neclarități și neconcordanțe, însă performanța sa se îmbunătățește de la un an la altul.

„Noi, că tot vorbim despre digitalizare și inteligență artificială, de trei ani deja facem monitorizarea parcelelor agricole. Se analizează culturile. E drept că apar tot felul de neclarități și neconcordanțe, dar asta se întâmplă cu inteligența artificială. Se îmbunătățește de la an la an și se văd rezultate tot mai bune”, a declarat directorul general adjunct al APIA.

AFIR se oferă să implementeze proiecte și pentru alte ministere

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) este pregătită să preia implementarea unor proiecte derulate de alte ministere care nu dispun de suficientă resursă umană sau de capacitatea administrativă necesară, a declarat Ioan Oneț, director general adjunct al instituției, la AgriNext 2026.

Oficialul a precizat că AFIR are o structură administrativă și experiența necesare pentru a gestiona proiecte și în domenii noi, inclusiv în cel al energiei.

„Suntem pregătiți să preluăm proiecte și de la alte ministere care nu au posibilitatea să le implementeze. Suntem foarte bine structurați, iar schema de energie reprezintă un domeniu nou pentru noi”, a afirmat Ioan Oneț.

AFIR vrea să ducă proiectele AGRI la o rată de implementare de 100%

Reprezentantul agenției a prezentat și evoluția programelor AGRI, subliniind că rezultatele s-au îmbunătățit de la un an la altul.

În cazul AGRI 1, gradul de implementare a ajuns, potrivit lui Oneț, la aproximativ 90%, programul fiind practic închis. AGRI 2 se află în etapa de implementare, în timp ce pentru AGRI 3 au fost publicate recent rapoartele de evaluare.

„Am reușit să îmbunătățim rezultatele de la an la an. În cazul AGRI 1, am ajuns, zic eu, undeva spre 90% și practic l-am închis. AGRI 2 este în implementare, iar pentru AGRI 3 abia acum am publicat rapoartele de evaluare. O să le ducem la 100% și pe acestea”, a declarat directorul general adjunct al AFIR.

Apel către ministerele care nu au capacitate de implementare

Ioan Oneț a lansat un apel către instituțiile guvernamentale care întâmpină dificultăți în gestionarea proiectelor din cauza lipsei de personal sau a resurselor administrative. AFIR își exprimă disponibilitatea de a le oferi sprijin pentru implementare.

„Fac un apel către ministerele care nu au posibilitatea sau resursa umană necesară pentru implementarea proiectelor. Am înțeles că sunt foarte multe în această situație. Noi suntem pregătiți să le sprijinim”, a spus acesta.

În opinia sa, colaborarea dintre instituții poate contribui nu doar la dezvoltarea agriculturii, ci și la consolidarea altor sectoare economice conectate la lanțul agroalimentar.

„Cred că, printr-un parteneriat corect, putem să dezvoltăm agricultura, dar și alte sectoare care pot deveni parte integrantă a acestui lanț”, a concluzionat Ioan Oneț.

Ioan Oneț: România trebuie să exporte produse finite, nu doar materie primă

Agricultura României trebuie să depășească etapa producției de materie primă și să dezvolte întregul lanț agroalimentar, până la procesare și comercializarea produselor finite, inclusiv în marile rețele de retail. Este mesajul transmis de Ioan Oneț, director general adjunct al AFIR, care consideră că România are produse și resurse apreciate pe piețele internaționale, dar trebuie să transforme acest potențial în valoare adăugată.

„Agricultura nu înseamnă numai cultura mare, iar lanțul nu se închide până când produsele noastre nu ajung și în rețelele marilor retaileri din România, pentru că sunt foarte apreciate la nivel internațional”, a declarat Ioan Oneț.

Cerere pentru bovinele Angus din România

Oficialul AFIR a vorbit și din perspectiva experienței sale de fermier, menționând că deține o fermă de bovine Angus. Potrivit acestuia, a observat interesul cumpărătorilor europeni pentru animalele crescute în România, pe care le consideră avantajate de condițiile climatice locale.

„Am și o fermă de Angus și am văzut cât de mare este dorința europenilor de a cumpăra bovinele noastre, care beneficiază de condiții climatice foarte bune și oferă o carne extrem de apreciată la nivel internațional”, a afirmat Oneț.

În opinia sa, acest potențial trebuie valorificat printr-o strategie care să susțină nu doar producția agricolă și zootehnică, ci și procesarea și comercializarea produselor în forme cu valoare adăugată mai mare.

Pesta micilor rumegătoare, o problemă care trebuie abordată în comun

Ioan Oneț a atras atenția și asupra dificultăților cu care se confruntă sectorul zootehnic, inclusiv în ceea ce privește pesta micilor rumegătoare. El a susținut că problema trebuie discutată la nivel european, având în vedere că și alte state s-au confruntat cu această boală.

„Cred că aceste aspecte trebuie discutate, inclusiv problemele cu care se confruntă ministerul în ceea ce privește pesta micilor rumegătoare. Cred că toată Europa s-a confruntat cu această pestă”, a spus directorul general adjunct al AFIR.

„România are nevoie să exporte produse finite”

Oficialul consideră că o colaborare mai strânsă între fermieri, instituții și celelalte componente ale lanțului agroalimentar poate ajuta România să obțină rezultate economice mai bune.

„Eu sunt genul de om care spune lucrurilor pe nume. Cred că, printr-un front comun, putem să atingem acea performanță și să generăm plusvaloarea de care are nevoie România pentru a exporta produse finite”, a concluzionat Ioan Oneț.

APIA: Asocierea a contribuit la consolidarea exploatațiilor agricole

Suprafața medie exploatată de un fermier din România a crescut la peste zece hectare, față de nivelul mult mai redus din 2007, când a început acordarea subvențiilor europene. Potrivit lui Paul Kmen, director general adjunct al APIA, instituția a stimulat încă de la început asocierea fermierilor, inclusiv prin stabilirea unei suprafețe minime de un hectar pentru depunerea cererilor de plată.

„APIA, încă de la început, de când a acordat subvenții europene, în 2007, a urmărit și a stimulat acest fenomen de asociere. De la început s-a stabilit limita minimă de un hectar, sub care nu se putea depune cerere de plată, și s-a dovedit că această măsură a fost corectă”, a declarat Paul Kmen.

Oficialul a prezentat evoluția numărului de beneficiari și a suprafețelor declarate la plată. Dacă în primii ani erau peste un milion de fermieri, care lucrau aproximativ șapte milioane de hectare, în prezent suprafața ajunge la circa nouă milioane de hectare, iar media pe fermier a depășit zece hectare.

Fermierii mici continuă să fie o provocare

Chiar dacă suprafața medie a crescut, în România există în continuare numeroși fermieri mici care nu sunt asociați. Reprezentantul APIA a precizat că instituția a făcut demersuri pentru încurajarea acestui proces, în special în ceea ce privește depunerea cererilor de plată și organizarea producției.

„Încă sunt mulți fermieri mici, neasociați. Din punctul nostru de vedere, am făcut tot ce am putut pentru a stimula procesul de asociere. Vorbesc strict despre partea de depunere a cererilor de plată și despre zona de producție”, a explicat Kmen.

Costurile irigațiilor rămân o problemă pentru agricultori

În privința irigațiilor, directorul general adjunct al APIA a precizat că instituția nu are atribuții directe în acest domeniu. Din discuțiile purtate cu agricultorii, însă, costurile continuă să reprezinte o dificultate, chiar dacă statul a acordat facilități și a luat măsuri de sprijin.

Pentru anul 2026, APIA primește în prezent cereri de sprijin destinate fermierilor afectați de secetă. Suma disponibilă pentru această intervenție este de 156 de milioane de euro.

Investițiile în irigații trebuie finanțate pe mai mulți ani

Paul Kmen a subliniat că dezvoltarea sistemelor de irigații nu poate fi realizată prin finanțări punctuale, acordate doar într-un singur an. În opinia sa, asemenea investiții trebuie planificate și bugetate multianual, astfel încât lucrările să poată continua până la finalizare.

„Planurile de realizare a sistemelor de irigații trebuie să fie multianuale. Nu poți să dai anul acesta bani și apoi să nu mai dai. Sunt investiții care trebuie bugetate pe parcursul mai multor ani”, a afirmat reprezentantul APIA.

APIA pregătește digitalizarea completă a instituției

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pregătește digitalizarea completă a activității, printr-un portal în care fermierii vor putea găsi informațiile de care au nevoie. Cu toate acestea, depunerea fizică a cererilor de plată va fi menținută, deoarece nu toți agricultorii au acces la tehnologie sau la semnătura electronică, a declarat Paul Kmen, director general adjunct al instituției.

Oficialul a explicat că procedura de acordare a subvențiilor presupune mai multe etape: depunerea cererilor, efectuarea controalelor, autorizarea la plată și plata avansurilor, urmată de achitarea diferențelor.

„Procesul ar trebui să fie foarte simplu. Prima etapă este depunerea cererilor, care pot fi transmise inclusiv online, integral. Vom păstra însă și posibilitatea depunerii fizice, pentru că nu toți fermierii au posibilitatea de a depune cererile online și de a semna electronic”, a afirmat Paul Kmen.

Când se plătesc avansurile și diferențele din subvenții

Potrivit calendarului prezentat de reprezentantul APIA, avansurile din subvenții se plătesc în intervalul 16 octombrie – 30 noiembrie. Începând cu 1 decembrie, agenția trece la plata finală, prin care sunt achitate diferențele rămase după acordarea avansurilor.

„Urmează etapa de control, inclusiv controalele pe teren, apoi autorizarea la plată și plata avansurilor din subvenții. Anul acesta suntem în plin proces de plată a avansurilor”, a explicat acesta.

APIA urmărește, totodată, să reducă la minimum deplasările fermierilor la sediile instituției. În prezent, agricultorii ar trebui să aibă nevoie de o singură vizită, în momentul depunerii cererii de plată, pentru semnătură.

Portal pentru fermieri și mai puțină birocrație pe hârtie

Un proiect amplu de digitalizare, lansat recent, urmărește transformarea activității APIA și reducerea documentelor gestionate în format fizic.

„Avem în implementare un proiect de amploare, lansat acum câteva zile, prin care ne dorim digitalizarea completă a agenției. În acest portal, fermierii vor găsi toate datele de care au nevoie, iar noi, ca instituție, ne vom digitaliza mult mai mult și vom scăpa de ceea ce ne sufocă: birocrația pe hârtie”, a declarat Paul Kmen.

Totuși, digitalizarea nu va elimina posibilitatea depunerii cererilor la ghișeu. Reprezentantul APIA a subliniat că o parte importantă a fermierilor nu dispune de accesul sau de competențele necesare pentru utilizarea acestor instrumente.

Cine primește subvenția: proprietarul sau cel care lucrează terenul

Un alt subiect abordat a fost situația terenurilor lucrate de exploatații mari în numele unor proprietari sau fermieri mici. În acest context, oficialul APIA a vorbit despre aplicarea conceptului de „fermier activ”.

Condițiile prin care o persoană fizică va putea demonstra că desfășoară efectiv activitate agricolă urmează să fie stabilite de Ministerul Agriculturii, în colaborare cu APIA. Printre exemplele menționate se numără prezentarea unei facturi de motorină sau a unui contract prin care o altă persoană îi lucrează terenul.

Paul Kmen a precizat că subvențiile sunt acordate celui care utilizează terenul, nu automat proprietarului acestuia.

„APIA plătește utilizatorul terenului, nu proprietarul”, a subliniat directorul general adjunct al agenției.

AFIR: Băncile sunt destul de reticente în acordarea creditelor

Beneficiarii fondurilor europene din agricultură se confruntă cu dificultăți în obținerea cofinanțării bancare și a autorizațiilor de construire, iar procedurile administrative pot întârzia implementarea investițiilor cu până la un an. Problemele ar putea fi reduse prin digitalizare și prin interconectarea instituțiilor care emit avizele necesare, a declarat Ioan Oneț, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la AgriNext 2026.

Oficialul a atras atenția că băncile sunt reticente în acordarea finanțării necesare pentru cofinanțarea proiectelor europene, ceea ce îngreunează accesul beneficiarilor la investiții.

„Băncile sunt destul de reticente în a acorda partea de cofinanțare pentru beneficiarii noștri”, a afirmat Ioan Oneț.

Acesta a subliniat însă experiența acumulată de AFIR în implementarea programelor europene, în cei 26 de ani de activitate, perioadă în care instituția a evaluat și implementat proiecte în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Autorizațiile de construire pot întârzia investițiile cu până la un an

O altă problemă semnalată de reprezentantul AFIR vizează obținerea autorizațiilor de construire pentru proiectele de construcții-montaj finanțate prin Planul Național Strategic.

Potrivit lui Ioan Oneț, procedurile pot dura între nouă luni și un an, ceea ce afectează calendarul investițiilor și capacitatea beneficiarilor de a implementa proiectele în termenele stabilite.

„Vă spun din experiență, pentru că la bază sunt agricultor, că obținerea unei autorizații de construire poate dura între nouă luni și un an”, a declarat acesta.

Directorul general adjunct al AFIR consideră că instituțiile responsabile pentru emiterea avizelor ar trebui să fie mai bine conectate, astfel încât documentele necesare să poată fi obținute mai rapid, în special în cazul investițiilor susținute din fonduri europene.

„Cred că interconectarea instituțiilor care acordă avizele necesare pentru construire ar trebui accelerată, mai ales în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, astfel încât beneficiarii să poată obține mai rapid autorizațiile”, a explicat Oneț.

AFIR cere soluții pentru scrisorile de garanție bancară

Un alt obstacol identificat de reprezentantul agenției privește garanțiile necesare implementării proiectelor din Planul Național Strategic.

Potrivit lui Oneț, în prezent, instituțiile financiare nebancare (IFN) nu mai pot emite scrisori de garanție bancară pentru aceste proiecte, această posibilitate fiind rezervată băncilor.

Oficialul consideră că atât accesul la garanții, cât și durata obținerii autorizațiilor de construire sunt probleme care trebuie rezolvate cu prioritate.

„Cred că aceste două aspecte ar trebui rezolvate cu prioritate și că, prin digitalizare, s-ar putea găsi soluții pentru multe dintre aceste probleme”, a spus acesta.

AFIR: Activitatea instituției se desfășoară integral online

Ioan Oneț a dat ca exemplu digitalizarea AFIR, pe care a descris-o drept una dintre cele mai digitalizate instituții din România.

Potrivit acestuia, activitatea agenției se desfășoară online, inclusiv prin utilizarea semnăturii electronice, ceea ce a contribuit la creșterea predictibilității în procesul de evaluare a proiectelor europene.

„Noi, AFIR, suntem una dintre cele mai digitalizate instituții din România. Toată activitatea noastră se desfășoară în sistem online, cu semnătură electronică, ceea ce a adus predictibilitate în evaluarea proiectelor europene”, a declarat directorul general adjunct al AFIR.

Acesta a menționat și programul INVESTALIM, pe care l-a descris drept un instrument cu rezultate importante pentru România în domeniul procesării alimentare, implementat de AFIR sub coordonarea Ministerului Agriculturii.

România ar trebui să dubleze finanțarea pentru agricultură din bugetul de stat

România ar trebui să aloce de la bugetul de stat cel puțin dublul sumelor europene destinate dezvoltării agriculturii, având în vedere potențialul agricol al țării și dependența sectorului de finanțarea europeană. Declarația a fost făcută de Ioan Oneț, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la AgriNext 2026.

Acesta a susținut că fondurile europene au avut un rol esențial în dezvoltarea agriculturii românești, însă a venit momentul ca și Guvernul să contribuie mai consistent la finanțarea investițiilor din sector.

„Eu cred că orice stat, mai ales România, care este a treia țară din Uniunea Europeană ca potențial agricol, ar trebui să vină cu minimum dublul acestei sume din bugetul de stat pentru dezvoltarea unui sector cu un potențial atât de mare”, a declarat Ioan Oneț.

Potrivit reprezentantului AFIR, aproximativ 70% din investițiile realizate în agricultură au fost finanțate din fonduri europene. În contextul dificultăților economice cu care se confruntă România, acesta consideră că finanțarea europeană trebuie completată prin programe susținute de la bugetul național.

„Situația economică în care se află România este una cu multe probleme. Cred că fondurile europene joacă un rol esențial. Aproximativ 70% din investițiile făcute în domeniul agriculturii au fost realizate din fonduri europene. Cred că acum a venit și momentul statului, al Guvernului României, să aloce fonduri guvernamentale”, a afirmat Oneț.

INVESTALIM, exemplu de finanțare de la bugetul de stat

Directorul general adjunct al AFIR a dat ca exemplu programul INVESTALIM, destinat dezvoltării industriei alimentare și procesării produselor agricole, despre care a spus că a fost conceput de ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

În opinia sa, astfel de programe ar putea fi dezvoltate și în viitor, pentru a completa finanțările europene și pentru a susține segmente ale agriculturii care au nevoie de investiții suplimentare.

„Programul INVESTALIM, pe care îl avem noi și care a fost gândit de domnul ministru Barbu, este un exemplu. Sunt convins că și în viitor se pot face astfel de programe”, a declarat Ioan Oneț.

Acesta a susținut că investițiile finanțate din bugetul național pot genera, la rândul lor, venituri pentru stat, prin taxele și impozitele plătite de companiile dezvoltate cu ajutorul acestor programe.

„Eu aș veni în completarea fondurilor europene cu bani din bugetul de stat, pentru că aceștia se întorc automat la buget prin taxe și impozite”, a conchis reprezentantul AFIR.

Florian Ciolacu: „Azi nu vine fierul, vine AI-ul”. Agricultura trebuie să se adapteze 

Agricultura se confruntă cu transformări mult mai ample decât efectele secetei, ale pierderilor financiare sau ale problemelor de aprovizionare cu energie, iar inteligența artificială va schimba profund modul în care funcționează economia. România ar trebui să valorifice competențele din domeniul IT pentru a accelera digitalizarea fermelor, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, la AgriNext 2026.

Acesta a făcut o paralelă între transformările actuale și schimbările care au marcat sfârșitul Epocii Bronzului, când seceta și blocarea fluxurilor de materii prime au contribuit la prăbușirea unor civilizații.

„Schimbarea cu care suntem față în față e mult mai mare față de cea pe care o simțim pe fondul pierderilor, secetei, aprovizionării cu gaze”, a afirmat Florian Ciolacu.

El a precizat că nu dorește să creeze o stare de panică, însă consideră că societatea și economia trebuie să ia în calcul inclusiv scenariile dificile, pentru a se putea adapta.

Paralelă între sfârșitul Epocii Bronzului și transformările actuale

Florian Ciolacu a povestit că a recitit în ultimele zile volumul „Prăbușirea civilizației”, pornind de la interesul pentru filmul „Odiseea”, realizat de Christopher Nolan. În opinia sa, există asemănări între crizele care au marcat sfârșitul Epocii Târzii a Bronzului și provocările actuale.

Atunci, seceta prelungită și blocarea aprovizionării cu materii prime, în special cositorul necesar producerii bronzului, au contribuit la destabilizarea unor societăți. Astăzi, susține Ciolacu, dependența de resurse precum petrolul și gazele poate genera presiuni similare.

„Se termina Epoca Târzie a Bronzului și venea Epoca Fierului. Azi nu vine fierul, vine AI-ul”, a spus directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Acesta a atras atenția că lecția istoriei trebuie luată în considerare în contextul transformărilor economice și tehnologice actuale.

România ar trebui să folosească mai bine competențele din IT în agricultură

În opinia lui Florian Ciolacu, România are un avantaj pe care nu îl valorifică suficient: competențele dezvoltate în domeniul informaticii. Acesta a amintit că, în urmă cu aproximativ zece ani, în perioada în care era diplomat, afirma că limba română era a doua cea mai vorbită la sediul Microsoft din Redmond.

Pornind de la această experiență, Ciolacu a ridicat problema folosirii expertizei românești din IT pentru dezvoltarea unor soluții digitale destinate fermelor.

„Dacă suntem o putere în zona asta de informatică, nu în AI, de ce nu valorificăm asta pentru a pune în ferme sisteme digitale, să valorificăm mai bine?”, a întrebat acesta.

El a sugerat că digitalizarea ar putea contribui la creșterea eficienței exploatațiilor agricole și la o mai bună utilizare a resurselor disponibile.

Sprijinul pentru fermieri trebuie să producă efecte economice

Florian Ciolacu a mai susținut că schemele de sprijin pentru agricultură trebuie evaluate și prin rezultatele pe care le generează, nu doar prin sumele distribuite.

„Nu poți să distribui atâtea forme de sprijin și să nu vezi efecte multiplicate. Sprijinul nu e dat pentru supraviețuire”, a afirmat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Tánczos Barna: România trebuie să găsească soluții noi pentru secetă

România are nevoie de investiții permanente în infrastructura de apă, de reabilitarea sistemelor de desecare și de mai multă flexibilitate pentru fermierii care vor să își construiască propriile sisteme de stocare a apei. Adaptarea la schimbările climatice nu se mai poate face după metodele din trecut, a declarat Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, la AgriNext 2026.

Acesta a atras atenția asupra diferențelor dintre infrastructura hidrotehnică din România și cea din alte state europene, subliniind că țările din vestul Europei au construit baraje, diguri și autostrăzi înainte de înăsprirea normelor de mediu.

„Colegii mi-au spus că pe Dunăre sunt zeci de baraje până în România, practic până în Ungaria, și sunt două până la Marea Neagră, de acolo în jos”, a afirmat Tánczos Barna.

Fostul ministru a susținut că Germania, Austria și alte state europene și-au dezvoltat infrastructura înainte de introducerea unor reguli de mediu mai stricte, care au făcut mai dificile astfel de construcții.

Fermierii ar trebui să poată construi propriile sisteme de stocare a apei

În opinia lui Tánczos Barna, gestionarea resurselor de apă trebuie regândită atât la nivelul instituțiilor responsabile, cât și la nivelul exploatațiilor agricole.

Acesta a vorbit despre necesitatea unor investiții constante în infrastructura administrată de Apele Române și de ANIF, dar și despre posibilitatea ca fermierii să amenajeze propriile poldere pentru a colecta și gestiona apa.

„La nivelul Apelor Române trebuie o anumită filosofie și investiții permanente în infrastructură. La nivelul fermierilor, cred că trebuie să flexibilizăm și să le dăm posibilitatea să-și creeze propriile poldere”, a explicat fostul ministru.

În ceea ce privește ANIF, acesta a menționat atât infrastructura principală, cât și pe cea secundară, care necesită investiții și modernizare.

Tánczos Barna a subliniat însă că irigarea tuturor suprafețelor agricole din România nu este realistă, indiferent de amploarea investițiilor. Din acest motiv, trebuie identificate și alte soluții pentru păstrarea apei în bazinele hidrografice și pentru susținerea producției agricole la nivel local.

Secetă severă în unele zone, producții record în altele

Fostul ministru a dat ca exemplu situația din 2026, când unele regiuni s-au confruntat cu o secetă severă, în timp ce în alte zone ale țării au fost obținute producții record.

„Exemplul anului 2026 este unul elocvent. Avem zone cu o secetă nemaîntâlnită de zece ani și, la est, în anumite zone, avem producție record”, a declarat acesta.

În acest context, Tánczos Barna a susținut că agricultura trebuie să devină mai rezilientă, iar autoritățile și fermierii trebuie să fie pregătiți să răspundă unor situații climatice diferite.

„Trebuie să ne pregătim și asta înseamnă reziliență, cu reacție potrivită pentru orice provocare, să știi să gestionezi toate aceste situații. Nu mai merge cu manualul...”, a spus fostul ministru.

Sistemele de desecare pot fi adaptate pentru a transporta apă

O altă soluție propusă de Tánczos Barna este reabilitarea sistemelor de desecare, multe dintre ele neglijate timp de zeci de ani.

Aceste infrastructuri ar putea fi transformate sau adaptate astfel încât să contribuie la transportul și distribuția apei, inclusiv prin folosirea unor conducte.

„La desecări avem acele sisteme de desecare care au fost uitate zeci de ani. Ele trebuie reabilitate. Pot fi transformate în sisteme care aduc apă sau pot fi folosite pentru conducte. Trebuie să venim cu soluții noi pentru situațiile noi”, a explicat acesta.

Fostul ministru a extins ideea adaptării și la sectorul silvic, unde schimbările climatice impun renunțarea la unele practici și tehnologii tradiționale.

„Nu mai merge cu tehnologiile de acum 100 de ani, nici cu speciile de acum 100 de ani, pentru că s-au schimbat condițiile climatice și se vor schimba și în viitor”, a conchis Tánczos Barna.

Florin Barbu: Peste 3 miliarde de euro pentru zootehnie în viitoarea Politică Agricolă Comună

România ar urma să aloce peste 3 miliarde de euro pentru dezvoltarea sectorului zootehnic în cadrul Politicii Agricole Comune 2028–2034, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la AgriNext 2026. Oficialul susține că este necesară o legătură mai strânsă între producția vegetală și zootehnie, dar și o disciplină financiară mai bună la nivelul fermelor.

„Același lucru trebuie să se întâmple și în sectorul zootehnic. Peste 3 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună 2028–2034 vor fi alocate pentru dezvoltarea zootehniei în România, pentru că trebuie să legăm sectorul vegetal de zootehnie”, a afirmat Florin Barbu.

Ministrul a explicat că dezvoltarea sistemelor de irigații poate avea efecte economice importante, însă măsurile pentru agricultură trebuie discutate împreună cu fermierii și organizațiile lor reprezentative.

„Toate aceste lucruri trebuie să le discutăm. Trebuie o informare mai corectă, dar și formele asociative contează foarte mult în discuțiile pe care trebuie să le avem”, a spus Barbu.

Noi condiții pentru subvenția la motorină din 2027

Ministrul Agriculturii a anunțat și modificări privind acordarea subvențiilor pentru motorină persoanelor fizice, începând din 2027.

Potrivit lui Barbu, acestea nu vor mai putea beneficia de sprijin decât dacă prezintă documente justificative pentru achiziția motorinei, precum facturi pentru cantitatea eligibilă de 78 de litri sau contracte.

Florin Barbu cere disciplină financiară în ferme

Un alt subiect abordat de ministru a fost accesul fermierilor la finanțare. Barbu a spus că Ministerul Agriculturii acordă o atenție deosebită instrumentelor de creditare, însă a avertizat că acestea nu pot rezolva problemele exploatațiilor dacă nu există și o gestionare riguroasă a banilor.

„Un lucru foarte important la nivelul MADR, pe care ne concentrăm foarte mult, este creditarea. Dar, dragi fermieri, la bază sunt economist și știm ce se întâmplă în ferme. Dacă nu reglăm disciplina financiară în ferme, nu o să reușim niciodată”, a declarat ministrul.

Acesta a susținut că băncile ar trebui să aibă un rol mai activ în verificarea modului în care sunt folosite creditele acordate fermierilor, în special cele destinate capitalului de lucru.

„Un rol fundamental în disciplina financiară în fermă îl joacă sistemul bancar din România. Atunci când acorzi anumite credite, capital de lucru... Mi-aș dori foarte mult ca tot ceea ce se întâmplă în privința disciplinei financiare, a plăților pentru anumite inputuri și prestări de servicii, să fie însoțit de o verificare clară a contului de către sistemul bancar”, a explicat Barbu.

În opinia sa, o mai bună gestionare a fluxurilor financiare și verificarea plăților pentru inputuri și servicii ar putea ajuta fermele să își stabilizeze activitatea.

„Disciplina financiară poate aduce un beneficiu extraordinar fermierilor într-o perioadă foarte scurtă. Disciplina reprezintă 30% din ceea ce înseamnă partea economică într-o companie”, a conchis ministrul Agriculturii.

Florian Ciolacu: Este un an agricol excepțional, dar fermele din România rămân în dificultate financiară

Deși recolta din 2026 poate fi considerată excepțională, rezultatele bune din acest an nu au reușit să compenseze pierderile acumulate de fermieri în ultimii patru ani. Multe exploatații agricole se confruntă în continuare cu dificultăți financiare și riscă să piardă accesul la finanțare pentru capitalul de lucru și investiții, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, la AgriNext 2026.

Acesta a atras atenția că anul agricol 2026 nu trebuie analizat separat de evoluțiile din ultimii ani, marcate de secetă, războiul din Ucraina, creșterea costurilor de producție și schimbări ale piețelor internaționale.

„Judecând anul 2026 fără să ținem cont de ce s-a întâmplat în ultimii patru ani, ar fi o imagine neadecvată în evaluarea riscurilor și a impactului pe care aceste riscuri materializate l-au generat”, a afirmat Florian Ciolacu.

Potrivit acestuia, 2026 poate fi considerat un an excepțional dacă este evaluată strict recolta, însă nu a adus și echilibrul financiar de care fermele românești au nevoie.

„2026 nu este anul care a adus un echilibru financiar în balanța fermelor din România. Se află în continuare multe dintre ele într-o dificultate majoră, într-o situație care le pune la risc accesul la finanțare pentru capital de lucru, nu mai zic pentru investiții”, a subliniat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Seceta și războiul din Ucraina au pus presiune pe agricultura europeană

Florian Ciolacu a explicat că pierderile cumulate în ultimii patru ani au afectat întregul sector agroalimentar european. Schimbările climatice și seceta au generat pagube importante, inclusiv în state cu sectoare agricole dezvoltate.

Acesta a dat exemplul Franței, despre care a spus că a anunțat pierderi de 10 miliarde de euro în agricultură din cauza secetei. Fenomenul nu este unul izolat, mai multe state europene confruntându-se cu probleme similare.

„E un fenomen care e sistemic acum”, a punctat Ciolacu.

Un alt factor major a fost războiul din Ucraina, care a modificat fluxurile de transport ale cerealelor și a perturbat inițial piața din România. Ulterior, efectele s-au diminuat, inclusiv în contextul funcționării coridorului verde destinat exporturilor ucrainene.

Directorul executiv a atras atenția că războiul a influențat și costurile fermierilor, prin perturbarea piețelor îngrășămintelor, motorinei și gazelor naturale.

„Acești factori de presiune s-au reflectat asupra modelului de afaceri pe care fermierii din România și Europa l-au avut”, a explicat acesta.

Ciolacu a arătat că fermele au resimțit diferit aceste șocuri, în funcție de experiență, structură și capacitatea de adaptare. În timp ce în vestul Europei există exploatații agricole cu o tradiție de sute de ani, în România multe dintre fermele actuale au fost construite în ultimii 30 de ani.

Scăderea bugetului PAC poate avea un impact major asupra României

În opinia lui Florian Ciolacu, schimbările de la nivel european impun o regândire a instrumentelor de finanțare și a măsurilor de sprijin pentru agricultură.

Acesta a amintit că reprezentanții României au atras atenția, în cadrul reuniunilor europene, asupra particularităților agriculturii românești.

O problemă importantă este reducerea bugetului destinat Politicii Agricole Comune (PAC). Potrivit lui Ciolacu, peste 70% din finanțarea agriculturii românești provine din fonduri europene, ceea ce face ca orice diminuare a alocărilor să aibă un impact semnificativ asupra sectorului.

„Dincolo de cifre, ce se întâmplă la nivel european e o reașezare a instrumentelor de finanțare și a măsurilor care trebuie luate”, a spus acesta.

El a explicat că fermele nu au reușit să recupereze pierderile acumulate în ultimii ani din cauza unei perioade de transformări economice și geopolitice, care afectează inclusiv modul în care funcționează agricultura.

Fermierii primesc doar o parte din valoarea produselor de pe lanțul agroalimentar

Florian Ciolacu a atras atenția și asupra dezechilibrelor din lanțul valoric agroalimentar. În medie, la nivel european, fermierul care produce materia primă primește aproximativ 20% din valoarea totală obținută prin valorificarea produsului, a explicat acesta.

Proporția poate varia în funcție de gradul de procesare, însă valoarea care revine producătorului agricol rămâne redusă în raport cu presiunile asupra costurilor de producție.

„Valoarea e foarte mică și, uitându-ne la prețul cerealelor, care azi e la nivelul celui de acum zece ani cel puțin, și la prețul inputurilor, fluctuând cu 300%, că vorbim de motorină, de îngrășăminte, vedem unde e presiunea”, a declarat Ciolacu.

În acest context, el a susținut că măsurile pentru agricultură trebuie gândite integrat, ținând cont de toate componentele sectorului, de la producție și finanțare până la procesare și comercializare.

Transformările economice globale, dezvoltarea inteligenței artificiale, criza climatică și nevoia de digitalizare și biotehnologii schimbă, de asemenea, modul în care trebuie organizată agricultura.

„Asta ne obligă să privim măsurile care trebuie luate în agricultură în manieră ecosistemică. Că asta e agricultura, un ecosistem în care depindem toți de toți”, a conchis directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Tánczos Barna: România reacționează lent la crizele din agricultură. „Suntem deficitari la acest capitol”

România are o capacitate instituțională redusă de a răspunde rapid la crizele care afectează agricultura, iar pesta porcină și pesta rumegătoarelor arată că sistemele de control și intervenție nu sunt suficient de eficiente. Este avertismentul transmis de Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, în cadrul AgriNext 2026.

Acesta a susținut că autoritățile trebuie să își îmbunătățească viteza de reacție în situații de criză, fie că este vorba despre bolile animalelor, protejarea pieței interne sau sprijinirea fermierilor.

„Suntem deficitari la acest capitol și reacționăm poate într-un mod neadecvat, lent și fără rezultate prompte, imediate, la aceste provocări”, a declarat Tánczos Barna, referindu-se la pesta porcină.

Fostul ministru a vorbit despre dificultățile în controlul bolii, indiferent dacă este vorba despre populația de mistreți, gospodăriile populației, traficul de animale sau monitorizarea mișcării acestora. În opinia sa, sistemele existente nu sunt suficient de eficiente pentru a limita răspândirea focarelor.

Acesta a amintit și criza cerealelor din 2022, când România a fost nevoită să găsească soluții pentru protejarea fermierilor și a pieței interne în fața importurilor masive de produse din Ucraina.

„Am văzut cât de greu a fost când a trebuit să protejăm piața internă în fața unei avalanșe de produse venite din Ucraina”, a spus Tánczos Barna.

Exportăm animale, dar trebuie să controlăm mai bine bolile

Fostul ministru a atras atenția și asupra problemelor generate de pesta rumegătoarelor, susținând că România trebuie să își îmbunătățească mecanismele de control sanitar-veterinar și capacitatea de a respecta regulile necesare comerțului internațional.

„Putem exporta milioane de capete de animale vii. Exportăm animale bolnave. Nu știm să exportăm anumite reguli. Trebuie să îmbunătățim capacitatea de reacție și să devenim suficient de meticuloși”, a afirmat acesta.

Tánczos Barna a avertizat că poziția României pe anumite piețe nu este garantată, iar lipsa unor măsuri eficiente poate duce la pierderea avantajelor obținute. El a dat exemplul Spaniei, care, potrivit declarației sale, a preluat locul României într-un anumit sector.

„Când ești pe podium, ești și în vizorul concurenților și încearcă să te detroneze. Spania ne-a luat locul. Noi am rămas împotmoliți în această situație, la fel și la cereale”, a declarat fostul ministru.

„Nu este suficient să avem un an în care fermierii să fie capabili să producă”

O altă problemă semnalată de Tánczos Barna este valorificarea producției agricole. Acesta a spus că România continuă să exporte multă materie primă, fără să o integreze suficient în lanțuri de procesare.

În opinia sa, un an agricol bun nu este suficient dacă fermierii nu pot valorifica eficient producția obținută.

„Nu e suficient să avem un an în care fermierii să fie capabili să producă. Până la valorificare, vorbim foarte mult de valorificarea materiei prime fără integrare. Măcar când avem producție bună, să îmbunătățim capacitatea de reacție”, a subliniat acesta.

Guvernul poate prelungi rapid schemele de sprijin

Tánczos Barna a susținut că unele măsuri de sprijin pentru agricultură nu trebuie să aștepte luni întregi pentru a fi adoptate în Parlament, în condițiile în care Guvernul poate interveni prin ordonanță de urgență.

El a dat exemplul prelungirii schemei pentru ameliorare, despre care a spus că ar putea fi decisă rapid de Executiv.

„Deciziile se pot lua imediat. Vorbim de prelungirea schemei pentru ameliorare. În Parlament o să dureze trei-patru luni de zile. Guvernul are posibilitatea să adopte prelungirea imediat, prin ordonanță de urgență”, a explicat fostul ministru.

Acesta a cerut și o mai bună organizare a plăților aferente schemelor de sprijin pentru motorină, astfel încât fermierii să nu fie nevoiți să aștepte pentru recuperarea sumelor.

„Ar trebui să putem plăti imediat sau măcar Ministerul Finanțelor să aloce lunar, să plătim acciza la motorină”, a afirmat Tánczos Barna.

În concluzie, fostul ministru a susținut că eficiența intervenției statului poate face diferența între România și celelalte țări europene, iar mecanismele administrative trebuie ajustate pentru a permite reacții rapide.

„Aceste sisteme pot fi reglate și aici este, practic, ascunsă cheia succesului. Dacă suntem capabili să reacționăm imediat, o să fim în linie cu celelalte state”, a conchis acesta.

Florin Barbu: Două noi credite pentru fermieri, după modelul Creditului Fermierului

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că ministerul lucrează la două noi instrumente de creditare pentru fermieri, după modelul Creditului Fermierului din 2024. Oficialul a vorbit, la evenimentul AgriNext 2026, organizat de Adevărul, și despre negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună 2028–2034, plafonarea subvențiilor, reintroducerea ajutoarelor naționale tranzitorii și extinderea suprafețelor irigate din România la 2,7 milioane de hectare.

Florin Barbu susține că fermierii români se confruntă în prezent cu dificultăți majore în accesarea finanțărilor bancare, iar Ministerul Agriculturii pregătește două scheme de creditare prin care statul să suporte o parte dintre costurile împrumuturilor.

„Un lucru foarte important este deblocarea creditării. În momentul de față, fermierii români sunt blocați la creditare”, a declarat ministrul, la AgriNext 2026.

Potrivit acestuia, noile instrumente vor fi construite după modelul programului Creditul Fermierului, derulat în 2024. Prin schemele respective, Ministerul Agriculturii ar urma să suporte anumite comisioane, componenta ROBOR și taxe percepute în contractele de credit încheiate de fermieri cu băncile.

„La Ministerul Agriculturii se lucrează la două credite pe modelul din 2024 – Creditul Fermierului”, a precizat Barbu.

România a cerut plafonarea subvențiilor europene la 100.000 de euro

Un alt subiect important abordat de ministrul Agriculturii a fost viitoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028–2034. Florin Barbu a afirmat că România a intervenit în negocierile europene pentru a evita diminuarea sprijinului destinat fermierilor, în special în sectorul zootehnic.

Potrivit ministrului, propunerile inițiale privind viitoarea PAC ar fi generat pierderi importante pentru agricultura românească, în special pentru crescătorii de vaci de lapte, care ar fi putut pierde aproximativ 200 de euro pentru fiecare animal.

„Am spus clar că nu voi vota acest regulament dacă nu vor fi reintroduse ajutoarele naționale tranzitorii. Mai mult decât atât, am spus-o în Consiliul AGRIFISH, că nu voi vota regulamentul Uniunii Europene dacă nu va fi plafonată subvenția la 100.000 de euro. Fermierii să aibă plăți egale la nivelul Uniunii Europene”, a declarat ministrul.

Barbu a susținut că România a reușit să obțină modificări importante în negocierile privind viitoarea politică agricolă europeană, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru sectorul vegetal și zootehnic.

Irigațiile, reintroduse în viitoarea Politică Agricolă Comună

Ministrul a mai afirmat că, în forma inițială a propunerilor pentru PAC 2028–2034, nu era prevăzută reabilitarea sistemelor de irigații, deși schimbările climatice și seceta afectează tot mai mult agricultura europeană.

„Am trecut la a doua etapă, unde nu se regăsea în Politica Agricolă Comună reabilitarea sistemelor de irigații în perioada 2028–2034. Vedem schimbările climatice cu care ne confruntăm în ultimii ani. Am reintrodus și reabilitarea sistemelor de irigații în Politica Agricolă Comună”, a afirmat Florin Barbu.

În România au fost reabilitate până în prezent 1,4 milioane de hectare de teren agricol, iar obiectivul Ministerului Agriculturii este extinderea suprafeței la 2,7 milioane de hectare.

„Vom continua investițiile în sistemul de irigații. Avem 1,4 milioane de hectare reabilitate și vom continua programul până la 2,7 milioane de hectare reabilitate”, a spus ministrul.

Barbu a susținut că infrastructura de irigații reprezintă unul dintre avantajele competitive ale agriculturii românești în raport cu alte state europene. El a dat ca exemple Franța și Polonia, afectate de secetă, și a afirmat că România dispune de o infrastructură de irigații care nu are un echivalent la aceeași scară în Uniunea Europeană.

Oficialul a pus și rezultatele producțiilor agricole din ultimii ani pe seama investițiilor în irigații, afirmând că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de rapiță și grâu, iar în acest an și la porumb.

România vrea să aibă un rol mai important în deciziile agricole europene

Florin Barbu a vorbit și despre schimbarea poziției României în negocierile europene privind agricultura. Ministrul consideră că țara noastră trebuie să aibă o influență mai mare în stabilirea regulilor și distribuirea fondurilor europene, având în vedere suprafața agricolă de care dispune.

„Agricultura nu mai trebuie să rămână o anexă bugetară la tot ceea ce înseamnă fonduri europene venite de la Bruxelles”, a declarat Barbu, amintind că a susținut această poziție încă din 2023.

Potrivit ministrului, România nu mai participă la negocieri doar alături de state cu suprafețe agricole reduse, ci își construiește parteneriate cu țări precum Germania, Spania și Italia.

El a amintit că, în cadrul Consiliului AGRIFISH, deciziile au fost influențate în trecut de un grup de state puternice, format în special din Franța, Spania și Germania.

„România poate face diferența. Dacă două state din acest grup nu se înțeleg, intervine România, cu o suprafață mai mare și un vot care înclină balanța”, a afirmat ministrul.

Sprijinul cuplat, condiționat de existența animalelor

Ministrul Agriculturii a anunțat și intenția de a modifica mecanismele de acordare a sprijinului în sectorul zootehnic, astfel încât fermierii să poată beneficia de anumite forme de sprijin cuplat numai dacă dețin efectivele de animale corespunzătoare.

„Îmi doresc și în sectorul zootehnic ca fermierii să poată lua acel sprijin cuplat numai dacă au animale, ceea ce se va întâmpla doar la sprijinul cuplat pe porumbul siloz”, a declarat Florin Barbu.

Procesarea alimentelor în România, o prioritate pentru Ministerul Agriculturii

Ministrul a susținut că zootehnia, sectorul vegetal și industria alimentară sunt printre puținele domenii economice care continuă să funcționeze bine în România.

El a evidențiat programul INVESTALIM, prin care sunt finanțate investiții în fabrici de procesare a produselor agroalimentare.

„Zootehnia, vegetalul, industria alimentară sunt singurele domenii economice care mai merg în România. Dacă ne uităm cu atenție, prin programul INVESTALIM se realizează fabrici de procesare”, a declarat Barbu.

Oficialul a insistat asupra necesității consolidării întregului lanț alimentar, de la producătorii agricoli la procesatori și retaileri, astfel încât o proporție cât mai mare din produsele comercializate în România să fie realizată în țară.

„Mi-aș dori foarte mult ca întreg lanțul alimentar, vorbim de la fermieri, procesatori și modelul de retail din România, să ducă cât mai multe produse autohtone și fermierii să aibă acces la o dezvoltare economică”, a afirmat ministrul.

În opinia sa, dezvoltarea producătorilor agricoli și a industriei alimentare depinde și de orientarea consumatorilor către produsele procesate în România.

„Pe cei din vegetal, din industria alimentară, nu îi putem dezvolta decât dacă cumpărăm produse procesate în România și procesate de procesatorii români. De asta îmi doresc ca acest parteneriat să fie unul corect”, a conchis Florin Barbu.

Evenimentul, care începe la ora 9.30, aduce la aceeași masă fermieri, investitori, procesatori, retaileri, producători, reprezentanți ai sectorului energetic, instituții financiare, autorități și specialiști din domeniu.

Discuțiile vor aborda transformările prin care trece agricultura, într-un context în care securitatea alimentară a devenit o temă strategică, iar schimbările climatice, politicile europene și evoluția piețelor internaționale influențează tot mai mult activitatea fermelor și a companiilor din industria alimentară.

Patru direcții de dezbatere pentru agricultura viitorului

Programul AgriNext 2026 este structurat în patru paneluri, care urmăresc principalele provocări și oportunități ale sectorului agroalimentar.

Primul panel, „Agricultura în noul context economic global”, va pune în discuție securitatea alimentară, efectele schimbărilor climatice asupra producției agricole, politicile europene și competitivitatea fermierilor români. Vor fi abordate și oportunitățile de export, accesul pe piețe noi, precum și impactul fluctuațiilor prețurilor la energie și transport asupra costurilor din agricultură.

Al doilea panel, „Investiții, finanțare și dezvoltare rurală”, va fi dedicat accesului la finanțare, fondurilor europene și programelor de investiții. Irigațiile, infrastructura agricolă, independența energetică a fermelor și utilizarea surselor regenerabile de energie se numără, de asemenea, printre subiectele anunțate.

O altă temă importantă este dezvoltarea lanțului agroalimentar, de la producția din fermă până la consumator. Panelul „De la fermă la consumator” va aborda procesarea alimentelor, distribuția și aprovizionarea, relația cu retailul și promovarea produselor românești. Discuțiile vor include și siguranța alimentară, precum și rolul semințelor și îngrășămintelor în performanța fermelor.

Ultimul panel, „Agricultura viitorului”, va urmări impactul tehnologiei asupra sectorului. Inteligența artificială, digitalizarea, utilajele inteligente, genetica vegetală, noile generații de semințe și eficiența energetică sunt printre temele incluse în program. Educația și pregătirea noii generații de fermieri vor completa discuțiile despre modernizarea agriculturii.

România are resurse agricole, dar trebuie să dezvolte procesarea și infrastructura

România dispune de una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană și de resurse naturale importante. Cu toate acestea, dezvoltarea sectorului depinde de capacitatea de a rezolva probleme structurale precum accesul la irigații, finanțarea investițiilor, costurile energiei și infrastructura necesară transportului și depozitării producției.

Un alt obiectiv este creșterea capacităților de procesare, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată să rămână în economia locală. Legătura dintre fermieri, procesatori și retaileri este esențială pentru dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai eficiente și pentru consolidarea pieței produselor românești.

Agri Next 2026 își propune să devină o platformă anuală de dezbatere și colaborare între autorități și mediul privat, cu accent pe identificarea soluțiilor pentru modernizarea agriculturii și creșterea competitivității industriei alimentare din România.

Evenimentul are loc la Sheraton Bucharest Hotel. 

Sursă: Adevărul.ro

Sursa textului original: Agri Next 2026. Două noi credite pentru fermieri și investiții în irigații. Planurile ministrului Agriculturii pentru următorii ani