AI-ul devine primul „coleg” întrebat la muncă. Unul din cinci angajați români apelează mai întâi la AI
După instrumentele AI, pe locul al doilea în preferințele angajaților se află resursele interne ale organizației, indicate de 19% dintre respondenți. Colegul de nivel similar, managerul direct și căutarea pe internet sunt fiecare prima opțiune pentru 16% dintre angajați.
În schimb, doar 9% spun că încearcă mai întâi să găsească singuri soluția prin încercare și eroare.
Diferențele dintre variante nu sunt însă foarte mari. Opțiunile analizate de cercetare se situează între 9% și 22%, ceea ce sugerează că angajații continuă să combine sursele tradiționale de ajutor cu noile instrumente AI.
Schimbarea importantă este că inteligența artificială a ajuns pe primul loc între opțiunile individuale la care apelează angajații.
Patru din zece angajați folosesc AI pentru a scăpa de sarcinile repetitive
Utilitatea inteligenței artificiale este văzută în primul rând în activitățile de rutină. Dintre angajații care utilizează AI la locul de muncă, 39% spun că îl folosesc pentru a scăpa de sarcinile repetitive și plictisitoare. Tot 39% consideră că utilizarea acestor instrumente le oferă un avantaj în raport cu alți profesioniști din domeniul lor.
Pentru 31%, AI-ul a devenit deja o necesitate pentru a nu rămâne în urmă profesional. În schimb, ponderea celor care asociază tehnologia cu efecte negative este mult mai redusă: 6% o percep ca pe o presiune suplimentară, iar 4% spun că AI-ul reprezintă o sursă de stres sau anxietate.
Majoritatea angajaților nu cred că AI-ul le va transforma radical locul de muncă
Deși utilizarea inteligenței artificiale crește, cei mai mulți angajați nu se așteaptă ca propriul loc de muncă să se schimbe radical în următorii trei până la cinci ani.
- Conform studiului, 58% anticipează schimbări reduse sau inexistente. Mai exact, 32% cred că activitatea lor nu va fi afectată deloc, iar 26% se așteaptă ca AI-ul să preia doar sarcini minore.
- În același timp, 23% cred că o parte importantă dintre atribuțiile lor se va schimba, iar 11% consideră că rolul lor profesional ar putea deveni rar sau chiar ar putea dispărea.
- Nivelul mediu de îngrijorare față de impactul AI este de 4 pe o scală de la 1 la 7. Aproape trei din zece persoane intervievate, respectiv 28%, indică însă un nivel ridicat de îngrijorare.
Există și o diferență importantă între cei care folosesc deja inteligența artificială și ceilalți angajați.
38% dintre utilizatorii AI se așteaptă ca munca lor să se schimbe moderat sau mult, comparativ cu 21% dintre cei care nu au folosit aceste instrumente.
Joburile pentru juniori, considerate cele mai vulnerabile în fața AI
Impactul inteligenței artificiale este privit cu mai multă îngrijorare atunci când vine vorba despre angajații aflați la începutul carierei.
- Dintre angajații care au putut face o estimare, 36% consideră că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu cel mult doi ani de experiență vor fi cele mai afectate.
- Alți 30% cred că toate nivelurile de experiență vor fi afectate în mod similar, 16% indică pozițiile intermediare și numai 10% consideră că seniorii vor fi cei mai afectați.
Datele privind relația dintre juniori și angajații cu experiență indică deja posibile schimbări.
- Dintre respondenții cu cel puțin trei ani de experiență profesională, 15% spun că firmele angajează mai puțini juniori și utilizează AI pentru sarcinile simple.
- În același timp, 13% observă că juniorii întreabă mai rar colegii seniori și preferă să apeleze direct la AI.
- Alți 11% consideră că experiența practică se transmite mai greu de la seniori către cei aflați la început de carieră.
- Există însă și un efect pozitiv: 15% dintre respondenți observă că juniorii ajung mai repede la un nivel bun de productivitate datorită instrumentelor AI.
Riscul pe termen lung: cine îi va înlocui pe seniorii de astăzi?
Reducerea pozițiilor entry-level ar putea produce o problemă care depășește economiile imediate generate de automatizarea sarcinilor simple.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, avertizează că firmele trebuie să decidă dacă integrează utilizarea AI într-o strategie sau permit adopției tehnologiei să se dezvolte fără un cadru clar.
Una dintre cele mai sensibile decizii privește tocmai posturile de început de carieră, unde sarcinile de rutină pot fi preluate mai ușor de instrumentele bazate pe inteligență artificială.
Reducerea acestor poziții poate aduce economii pe termen scurt, dar poate diminua numărul profesioniștilor care acumulează experiența necesară pentru a prelua, în viitor, responsabilități și proiecte complexe.
Gândirea critică, considerată mai importantă decât simpla utilizare a AI
Studiul arată și ce competențe cred angajații că vor conta cel mai mult într-o piață a muncii influențată tot mai puternic de inteligența artificială.
Gândirea critică și capacitatea de a verifica rezultatele generate de AI se află pe primul loc, fiind indicate de 21% dintre respondenți.
Adaptabilitatea și învățarea continuă sunt considerate cele mai importante de 20%, în timp ce 19% mizează pe specializarea într-un domeniu practic în care AI-ul nu poate acționa direct.
Tot 19% aleg competențele considerate predominant umane, precum empatia, negocierea sau leadershipul.
În mod surprinzător, simpla capacitate de a folosi eficient instrumentele AI ocupă ultimul loc dintre cele cinci variante analizate, cu 15%.
Rezultatele sugerează că angajații români nu văd viitorul profesional exclusiv prin prisma capacității de a utiliza inteligența artificială. Gândirea critică, adaptarea și competențele greu de automatizat rămân considerate principalele atuuri într-o piață a muncii în schimbare.
Cum a fost realizat studiul
Datele provin din „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR în două valuri de cercetare, în mai și august 2026.
Studiul a inclus 1.000 de respondenți și a vizat populația generală din România, utilizatoare de internet, cu vârste între 18 și 65 de ani. Cercetarea a fost realizată online, prin metoda CAWI, folosind Panelul MKOR.
Eșantionul a fost aleatoriu, stratificat și reprezentativ în funcție de criterii precum vârsta, genul și distribuția geografică.
Pentru întregul eșantion, nivelul de încredere declarat este de 95%, cu o marjă de eroare de ±3,1%. Majoritatea datelor referitoare la angajați provin din subeșantioane de 328 până la 640 de respondenți, în funcție de întrebare, pentru care marja de eroare este cuprinsă între ±3,9% și ±5,4%.
