Inteligența artificială, blocată de infrastructură în România?
Companiile românești lucrează pe software de gestiune tip ERP învechit, plin de prescurtări criptice (ex: ”Rob. buc. cr." ), dar păstrează relația cu clienții prin unelte moderne, forțând astfel o muncă imensă de transcriere și corectare a erorilor, este concluzia studiului “Arhitectura AI pentru B2B în 2026."
În privința AI, angajații încep să-l folosească individual, dar companiile ezită între trei mari oportunități și trei temeri identificate în studiu.
Indicatorii internaționali și naționali citați arată că oportunitățile AI depășesc cu mult riscurile și că temerile legate de integrarea AI pot fi rezolvate printr-o abordare hibridă, în care software-ul vechi va fi augmentat, nu înlocuit, aceasta fiind singura variantă care corespunde cu realitatea de pe teren.
Contextul național: De la „Rob. buc. cr.” la WhatsApp
Studiul prezentat constată unele realități care pot scăpa neobservate în strategiile de digitalizare generice, dintre care sunt amintite:
- Date criptice: Bazele de date ale distribuitorilor români sunt pline de prescurtări istorice (ex: „Rob. buc. cr.” pentru „Robinet bucătărie cromat”), făcute acum 10-20 de ani. Aceste date forțează instruirea îndelungată a noilor angajați (cu o rotație de personal de 20-30% cf. surselor citate) și sunt imposibil de înțeles chiar pentru un AI generic.
- Economia WhatsApp: România are una dintre cele mai mari rate de utilizare a WhatsApp, inclusiv în business. Deși este la bază un fapt pozitiv, în practică clienții trimit poze de pe șantier sau liste scrise de mână, iar furnizorii transcriu date manual în alte sisteme pentru facturare și livrare, cu erori și întârzieri inevitabile.
- Adopție tehnologică asimetrică: Conform datelor din piață, doar 22% dintre IMM-urile din România au implementat o soluție ERP, iar cele existente sunt în marea majoritate a cazurilor complet izolate de alte software-uri.
- Pe de altă parte, adopția AI într-un studiu citat din 2025 este estimată la 15% (față de 27,9% Ungaria și 40,9% Franța), arătând un potențial de creștere considerabil, dar blocat de infrastructură.
„Lanțul B2B se așteaptă la viteza din e-commerce-ul mare, dar sistemele interne nu livrează, datele nefiind inter-operabile și angajații lucrând în trei-patru taburi permanent. Singura soluție realistă nu este înlocuirea ERP-urilor românești, care sunt bune pentru ce fac, ci augmentarea lor. Prin aceste ghiduri, arătăm că există metodele tehnice, într-un mod securizat compatibil cu reglementările existente,” a declarat dr. Marian Călborean, Managing Partner OPTI Software.
În epoca AI, situația digitalizării reale este că toată lumea are de pierdut: companii, angajați, clienți finali.
dr. Marian Călborean, Managing Partner OPTI Software
De ce își doresc companiile AI în 2026? 3 oportunități identificate
- ERP-ul ca motor de vânzări: Creșterea vânzărilor și generarea de recomandări pe baza istoricului de tranzacții. Studiul citează o creștere medie a comenzilor ecommerce cu personalizare și AI de 15%. De asemenea, un spor de performanță de 20% pentru agenții de vânzări juniori asistați de AI.
- Input multimodal: Automatizarea preluării comenzilor din imagini, voce și PDF-uri, inclusiv Whatsapp sau SEAP. Tehnologiile de recunoaștere a textului scris și a vocii pentru limba română au astăzi o acuratețe de peste 90%.
- Auto-corecție: Învațarea din comportamentul clienților și prognoza stocurilor necesare. Organizațiile cu AI adaptiv scalează proiectele interne de 2,5 ori mai rapid și modelele AI disponibile pe scară largă pot fi reantrenate zilnic, oferind adaptabilitate companiilor.
„OECD a publicat pe 5 noiembrie un studiu de referință (”AI generativ și forța de muncă IMM”) realizat asupra a 5000 de IMM-uri din lume. Aflăm că adoptarea AI a condus la cresterea nevoii de calificări superioare în toate țările cu excepția uneia singure. În al doilea rând, 83% din IMMurile globale declară că implementarea AI nu le-a redus nevoia de personal. S-ar putea spune că, în unele cazuri, angajații educă companiile în AI, nu invers,” spune dr. Marian Călborean, Managing Partner, OPTI Software.
Temerile companiilor și soluțiile de arhitectură AI
Raportul abordează și riscurile percepute de companiile din România din lanțul B2B despre adoptarea AI.
- Paradoxul căutării (cuvinte cheie vs. intenție): Eliminarea erorilor de căutare ("holșurub", vs. "șurub autofiletant") prin algoritmi care înțeleg jargon tehnic dar simultan respectă codurile exacte de produs ("SKU-8521" vs. "SKU-8522")
Căutarea este critică în retail, 43% dintre vizitatorii ecommerce merg direct la căutare. În lanțul B2B 75% dintre operatori declară că ar schimba furnizorul pentru o experiență online mai bună. Căutarea hibridă (lexicală clasică plus semantică cu AI) este arhitectura detaliată de ghidul tehnic ca soluție.
- Integritatea datelor: Reducerea la minimum a halucinațiilor AI și unificarea datelor companiei într-un ”Single source of truth”.
Un angajat pierde în medie 9 ore săptămânal pentru a căuta informații în diferite sisteme iar datele false produse de AI nu sunt acceptabile în B2B. Folosirea în paralel a bazelor de date clasice pentru detaliile sensibile precum preț și stoc este arhitectura detaliată de ghidul tehnic ca soluție.
- Securitate: Conformitatea cu directiva NIS2, GDPR și standardul ISO 27001 și protecția secretelor comerciale.
Potrivit cercetărilor internaționale citate, 70% din companii își protejează secretele și 78% din managerii IT cer transparență și audit în AI. Tehnologiile AI disponibile pe scară largă astăzi permit stocarea datelor strict în UE, interzicerea învățării din prompturile companiei dar și verificări automatizate asupra software-ului legacy, ceea ce poate crește securitatea companiei.
Aproximativ una din șase persoane utilizează AI la nivel mondial
România se află pe locul 63 la nivel mondial în ceea ce privește rata de adoptare a inteligenței artificiale, cu un procent de 16,2% din populație care utilizează tehnologii bazate pe AI, potrivit raportului „Global AI Adoption in 2025”, publicat de Microsoft.
Potrivit raportului microsoft.ro, adoptarea globală a instrumentelor generative de AI a atins 16,3% din populația mondială, în creștere față de 15,1% cât s-a înregistrat în prima jumătate a anului 2025.
Raportul publicat are, în mod clar, un progres inegal al țărilor care folosesc AI. Rata medie de adoptare a inteligenței artificiale este de 24,7% în țările din nordul globului, comparativ cu 14,1% în sudul globului.
Țările cu cea mai puternică inteligență artificială
Emiratele Arabe Unite, Singapore, Irlanda, Norvegia și Franța sunt țările care ocupă locurile fruntașe ale clasamentului în ceea ce privește folosirea AI, în timp ce România se poziționează cu câteva locuri înainte de coada clasamentului, înaintea noastră clasându-se țări precum Moldova, Albania, Brazilia și China.
România, codașă la folosirea GenAI la locul de muncă
Topul realizat ]n 2025 de Euronews pe baza datelor Eurostat, arată că, atunci când vine vorba de folosirea instrumentelor de inteligență artificială generativă la locul de muncă, România este pe penultimul loc în UE, cu 5%, după Ungaria.
Pe baza acestui criteriu, în topul UE pe primul loc este Malta, urmată de Danemarca, Olanda și Estonia. Dacă adăugăm și datele din țările non-UE, Norvegia conduce topul, urmată de Elveția.
„În primul rând, ratele de adopție urmează de obicei nivelul general de dezvoltare digitală al unei țări. Țările care înregistrează cele mai ridicate niveluri de adopție, precum Danemarca și Elveția, sunt deja foarte avansate din punct de vedere al digitalizării”, a declarat Colin van Noordt, cercetător la Universitatea KU Leuven din Belgia, pentru Euronews Next.
