România, ultima în UE la competențe digitale: doar unul din trei români are abilități de bază
- Diferența față de media europeană este uriașă. La nivelul UE, 60,4% din populație are cel puțin competențe digitale de bază, aproape dublu față de România.
Situația scoate în evidență unul dintre paradoxurile digitalizării din România: internetul a devenit accesibil pentru aproape întreaga populație, dar răspândirea conexiunilor nu a fost însoțită de o dezvoltare comparabilă a abilităților necesare pentru utilizarea tehnologiei.
România are internet, dar rămâne în urmă la competențe digitale
În 2025, 95,47% dintre gospodăriile din România au acces la internet, față de 86,24% în 2020. În numai cinci ani, procentul a crescut cu peste 9 puncte procentuale.
- La acest capitol, România ocupă locul 12 între cele 27 de state membre și se situează chiar ușor peste media UE, de 94,76%.
- Țările de Jos au cea mai ridicată rată dintre statele menționate în analiză, de 99,28%, urmate de Luxemburg, cu 99%, și Malta, cu 97,77%.
- La polul opus se găsesc Croația, cu 87,91%, Grecia, cu 88,73%, și Lituania, cu 89,35%.
- Datele arată astfel că simplul acces la infrastructură nu mai reprezintă principala problemă a României. Decalajul apare în momentul în care este analizat modul în care populația poate folosi efectiv instrumentele digitale.
Doar 31,84% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în clasamentul populației cu competențe digitale de bază sau superioare. Procentul este de numai 31,84%, comparativ cu media UE de 60,4%.
Și alte state din regiune înregistrează valori reduse, însă se situează peste România:
- Bulgaria – 38,26%
- Slovenia – 46,5%
- Letonia – 48,43%
Diferența devine și mai evidentă în comparație cu liderii Uniunii Europene:
- Țările de Jos – 83,61%
- Irlanda – 82,82%
- Danemarca – 81,45%
Altfel spus, ponderea persoanelor cu cel puțin competențe digitale de bază este de peste două ori și jumătate mai mare în Țările de Jos decât în România. Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv ca, până în 2030, cel puțin 80% din populație să aibă competențe digitale de bază. În 2025, media europeană era de aproximativ 60%.
Peste 93% dintre români folosesc internetul
- Decalajul devine cu atât mai vizibil dacă datele privind competențele sunt comparate cu cele despre utilizarea internetului.
În 2025, 93,15% dintre români utilizau internetul, față de numai 78,46% în 2020. În cinci ani, ponderea utilizatorilor a crescut astfel cu aproape 15 puncte procentuale.
La nivel european, Irlanda ajunge la 99,78%, iar Danemarca și Țările de Jos la câte 99,71%. În același timp, procentul românilor care declară că nu au folosit niciodată internetul a scăzut puternic: de la 14,05% în 2020 la 4,91% în 2025.
Ce înseamnă, de fapt, competențe digitale de bază
Indicatorul european nu măsoară doar dacă o persoană știe să intre pe internet sau să utilizeze un telefon.
Eurostat evaluează activitățile realizate de persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani în cinci domenii majore:
- căutarea și evaluarea informațiilor și datelor;
- comunicarea și colaborarea;
- crearea de conținut digital;
- siguranța în mediul digital;
- rezolvarea problemelor.
Pentru ca o persoană să fie considerată ca având cel puțin competențe digitale de bază, trebuie să demonstreze activități corespunzătoare acestor domenii.
Aici apare diferența dintre a avea acces la internet și a avea competențele necesare pentru a-l utiliza eficient și în siguranță.
România trebuie să recupereze un decalaj major până în 2030
- Datele arată că România a rezolvat într-o măsură importantă problema accesului la internet, însă următoarea provocare este transformarea conectivității în competențe.
În timp ce 95,47% dintre gospodării sunt conectate, numai 31,84% din populație are competențe digitale cel puțin de bază.
Comisia Europeană a semnalat, de asemenea, deficitul de competențe digitale al României și a recomandat continuarea integrării acestor abilități în educație, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, precum și accelerarea programelor de perfecționare pentru angajații din sectorul privat și pentru populația în vârstă.
În condițiile în care serviciile publice, serviciile bancare, comerțul, educația și piața muncii devin tot mai digitalizate, reducerea acestui decalaj devine una dintre provocările importante ale transformării digitale a României.
