De ce sunt importante tehnicile de conducere defensivă în România, o țară cu șosele periculoase
Organizată încă din 2019 în țări ca Polonia, „FlixBus Drivers Academy” a ajuns și în România, unde 30 de șoferi din țara noastră s-au reunit, pe primul circuit auto-moto construit la noi. Pe traseul Motor Park Romania, într-un mediu sigur, șoferii au putut experimenta mai multe manevre de urgență, atât la volanul autocarului, cât și în niște mașini.
Toți participanții și-au început ziua cu o introducere teoretică, susținută de Silviu Toma de la Romanian Driving Experience, în care le-au fost prezentate informații legate de nivelul siguranței rutiere pe drumurile României, dar și informații de legislație rutieră prezentate de Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație (AVAC).
Conform cifrelor arătate de Toma, România rămâne una dintre cele mai periculoase țări din UE din punctul de vedere al numărului morților pe șosele la milionul de locuitori. În 2025, țara noastră s-a clasat pe primul loc în acest top negativ, cu 78 de decese din accidente auto per milion de locuitori, în scădere de la 86 de decese în 2022. Totuși, media UE este de doar 44 de decese/milion de locuitori, iar suedezii au înregistrat doar 20 de decese/milion de locuitori.
La noi, anul trecut, au fost înregistrate peste 29.000 de accidente auto care s-au soldat cu rănirea pasagerilor sau a altor persoane, un total de aproape 38.000 de oameni fiind accidentați, dintre care 1.290 de persoane au decedat. Confrom datelor przentate, cea mai mare creștere, de peste 10%, s-a înregistrat la numărul accidentelor în care a fost implicat un singur vehicul.
În acest context, o conduită de condus defensivă devine cu atât mai importantă, mai ales pentru un șofer de autocar, care are adesea în grijă 30-50 de alte persoane pe care le transportă la destinație. Ideea lecțiilor de conducere defensivă este să-i pregătească pe șoferi să reacționeze în situații neprevăzute, cum ar fi o frânare de urgență sau momentul în care trebuie să eviți, de urgență, un obstacol apărut în față.
Evident că, într-un mediu sigur, reacțiile tale vor fi mai sigure și mai precise decât într-o situație din lumea reală, unde adrenalina, teama și nesiguranța pot să-ți întârzie reacțiile, însă este important să știi care este reacția corectă în aceste situații. După cum mi-a explicat și mie unul dintre trainerii de la RDE: atunci când știi ce ai de făcut în astfel de situații, este mai probabil să reacționezi corect (sau mai aproape de corect), decât dacă nu știi ce ai de făcut.
Ce manevre la limită au fost executate în cadrul „FlixBus Drivers Academy” în România
La volanul autocarelor, șoferii au exersat frânarea de urgență pe carosabil umed (de la sub 80 km/h), estimarea distanțelor de oprire și manevrele de îndemânare. Programul a inclus și exerciții de schimbare bruscă a benzii (de la sub 80 km/h), realizate cu un autoturism, precum și simulări de impact și răsturnare. Simularea de impact s-a realizat cu un scaun car coboară pe o șină și se oprește de la o viteză de circa 10-15 km/h, simulând o decelerare bruscă după un impact cu un obstacol fix de la acea viteză redusă - pentru a-ți arăta ce înseamnă pentru corp o astfel de decelerare când ești pasager.
Manevrele de evitare cu autoturismul și frânarea, cu autocarul, au fost realizate pentru ca șoferii de autocar să fie în siguranță nu doar atunci când transportă pasageri, ci și când conduc mașina personală, în drum de la și spre serviciu. În plus, în paddock-ul de la Motor Park Romania, s-a realizat și proba de îndemânare printre jaloane cu un Renault Clio care avea puntea spate pusă pe niște rotile ca de cărucior de supermarket, pentru a induce ușor, la viteze foarte reduse, senzația unui derapaj al spatelui. Prin această mașină „de derapaj”, șoferul învață cum să contrabracheze corect pentru a păstra direcția de deplasare dorită în cazul în care puntea spate glisează în lumea reală.
„La volanul unui autocar, fiecare decizie implică responsabilitatea pentru siguranța pasagerilor, iar masa și dimensiunile vehiculului fac esențiale anticiparea riscurilor și alegerea corectă a vitezei și a distanței de siguranță. Pregătirea pe circuit le permite șoferilor să observe, în condiții controlate, cum răspunde autocarul la o frânare de urgență pe carosabil ud și să înțeleagă mai bine limitele vehiculului pe care îl conduc. Experiența acumulată în trafic trebuie completată prin exerciții practice, pentru ca șoferul să poată recunoaște din timp o situație periculoasă și să aibă reacții exersate atunci când este nevoie”, a declarat Silviu Toma, fondator și instructor de conducere defensivă la Romania Driving Experience.
Leszczyk, FlixBus: S-a văzut, în practică, efectul evenimentelor de acest gen
După un astfel de eveniment, vine firesc întrebarea: se văd, în practică, rezultatele unei pregătiri teoretice și practic de acest fel? Statistic vorbind, Marcin Leszczyk, Head of Regional Operations FlixBus, ne-a spus că s-a observat o scădere constantă a numărului de incident în care sunt implicați șoferii asociați, iar aici nu ne referim doar la cei din România, ci din întreaga regiune. Evident că, în realitate, nu poți spune cu certitudine că asta s-a datorat exercițiilor de tipul „FlixBus Drivers Academy”, dar, fără doar și poate, orice exercițiu de conducere defensivă ajută.
Într-o discuție cu Wall-Street.ro, reprezentantul polonez ne-a spus că, în Polonia, astfel de evenimente se organizează de șapte ani de zile și, într-o primă fază, șoferii au ezitat să participe, crezând că va fi vorba doar de niște prezentări teortice, fără o latură practică. Totuși, după ce au luat parte la astfel de cursuri, mulți șoferi s-au declarat încântați, iar în alte țări se fac inclusiv liste de înscriere.
Aceste eforturi ale FlixBus se înscriu în strategia companiei de transport germane de a crește siguranța călătoriilor cu autocarul, în condițile în care acesta este deja cel mai sigur vehicul rutier de transport. Confrom lui Leszczyk, FlixBus are, inclusiv în țara noastră, o flotă de autocare cu o vârstă cuprinsă între 4,5 și 5 ani, cu anumite excepții în funcție de flotele partenerilor locali cu care colaborează FlixBus.
Printre cerințele companiei este ca autocarul să aibă o transmisie automată, iar majoritatea modelelor noi au și sisteme electronice de siguranță activă precum lane departure warning, lane keep assist sau emergency braking assist cu recunoașterea semnelor de circulație. Totuși, sistemele de conducere autonomă încă nu au pătruns în lumea autocarelor, nici măcar la nivelul sistemelor de tip intelligent cruise control, deja disponibile pe majoritatea mașinilor mici (nivel de autonomie L1 sau L1.5).
Chiar și așa, un autocar modern se conduce destul de ușor, după cum am aflat și noi, în cadrul unei experiențe inedite pe Motor Park Romania. Cei de la FlixBus ne-au permis să ne urcăm la volanul unui Mercedes-Benz Tourismo, care este un autocar lung de 12,3 metri care poate găzdui între 48 și 59 de pasageri. În funcție de versiune, acest autocar poate avea până la 456 cai putere și până la 2.200 Nm dintr-un motor diesel Euro 6 cuplat la o transmisie cu opt rapoarte.
Noi am putut merge cu autocarul pe o porțiune a circuitului Motor Park Romania. Din perspectiva mea, a fost o experiență revelatoare, în condițiile în care, anterior, nu am mai mers cu ceva mai mare (sau mai greu) decât o utilitară Renault Master. În primul rând, este interesantă poziția la volan, venind dintr-o mașină mică.
Nu ești obișnuit ca roțile viratoare să se afle în spatele tău și, totodată, nu ești obișnuit cu lungimea vehiculului, care face ca poziționarea ta pe șosea să devină potențial problematică. Din fericire, ai cameră pentru rulatul în marșarier, dar și oglinzi generoase, dar nu și o cameră îndreptată spre în față, deși există senzori. Cum cutia este automată, ai doar un selector PNRD la volan, la fel ca la un turism.
Poziția volanului se securizează prin apăsarea unui buton pe bord, pe care îl apeși din nou pentru a te putea ridica din scaun, volanul revenind într-o poziție verticală. Frâna de mână este un levier aflat în stânga, car se eliberează prin ridicare, ca și cum ai băga unele mașini manuale în marșarier (cele care au acel inel pe schimbător). Când vrei să angajezi din nou frâna de parcare, împingi simplu levierul la loc.
În mers, poți să încetinești folosind frâna de serviciu (pedalele sunt pe dreapta, deci piciorul stâng nu este uzitat niciodată), respectiv retarderul, un sistem obligatoriu de frânare suplimentar care echipează vehiculele de mare tonaj comercializate în Europa. Acesta folosește un sistem separat de încetinire, cu pale, aflat în transmisie, și ai mai multe trepte de intruziune a sistemului, pentru a încetini mai rapid sau mai lent.
În mod ideal, ar trebui să acționezi retarderul nivel cu nivel, nu să treci direct la nivelul superior, pentru ca uleiul care încetinește mișcarea palelor să aibă timp să intre în acea cameră, crescând rezistența la rotire a palelor. Acest sistem încetinește deci învârtirea cutiei, iar vehiculul încetinește fără a fi uzate frânele sau plăcuțele.
În concluzie, pe un circuit (relativ) lat, fără alte vehicule în jur, condusul unui autocar este o experiență plăcută, dar ea devine clar mult mai complexă atunci când ai zeci de pasageri în spate, respectiv multe mașini în jurul tău, în trafic. Tocmai de aceea, cursurile de conducere defensivă au sens și ar trebui să fie organizate de toate companiile care oferă servicii de transport persoane (intern sau internațional) pentru șoferii săi.
Cine plătește în cazul în care pasagerii sunt accidentați de o manevră a șoferului
„Capacitatea de a anticipa riscurile și de a reacționa corect în situații neprevăzute este esențială pentru siguranța rutieră. Ne dorim ca șoferii să nu fie nevoiți niciodată să aplice în trafic ceea ce exersează aici, dar este important să fie pregătiți pentru orice situație. După experiența acumulată cu acest program în alte țări din Europa, ne bucurăm să organizăm prima ediție și în România. Prin astfel de inițiative, investim în pregătirea continuă a șoferilor și în siguranța pasagerilor și a tuturor participanților la trafic”, a declarat Adrian Rășoiu, Director Comercial FlixBus România.
Dacă vorbim despre pregătirea pentru „orice situație”, o situație tot mai des întâlnită, în traficul din Capitală, este accidentul în care a fost implicat un mijloc de transport în comun. Știm că unii dintre șoferii de autocar sunt foști șoferi de autobuz urban „convertiți”. De aceea, am vrut să aflăm de la Cătălin Codescu cine este vinovat în situația în care o manevră a șoferului duce la accidentarea pasagerilor din autocar.
Conform acestuia, din punct de vedere juridic, situația este nuanțată de contextul din jurul incidentului rutier. Cu alte cuvinte, șoferul autocarului nu se face răspunzător - din punct de vedere legal - de rănirea pasagerilor dacă manevra (în speță, o frânare de urgență) nu putea fi evitată, iar ancheta determină că șoferul a condus corect, a păstrat viteza legală și distanța de siguranță în timpul mersului.
Deci, dacă în fața autocarului apare un pieton care trece ilegal, de exemplu, iar șoferul calcă frâna de urgență și un pasager este aruncat prin habitaclu și se „alege” cu fracturi, acesta nu va avea câștig de cauză dacă-l va da în judecată pe șofer sau pe compania de transport. Totuși, dacă ancheta determină că șoferul nu a păstrat distanța, că a condus neatent sau că a mers cu o viteză excesivă, atunci o frânare de urgență ar puta avea repercusiuni și pentru șofer, deoarece acesta ar fi putut să încetinească mai din timp sau să ruleze mai lent, pentru a reduce urmările unei frânări de urgență.
Tot din acest motiv am aflat, din discuții cu șoferi și vatmani, că unii aleg să fie implicați într-un incident rutier, adică să lovească tramvaiul sau autobuzul, decât să frâneze brutal, ceea ce ar putea duce la rănirea pasagerilor. În practică, la FlixBus, se recomandă șoferilor să le spună pasagerilor să-și pună centura de siguranță, dar asta nu se întâmplă mereu în practică - pe lângă că mulți pasageri pur și simplu nu-și pun centura.
În viitor, însă, ar putea să existe și autocare ce nu pornesc până ce nu-și pun centura toți pasagerii, la fel cum, astăzi, autocarele au etilotesturi pentru șoferi, care ajută compania să evite situația nedorită în care un șofer aflat în stare de ebrietate se urcă la volan. În România, FlixBus a început să opereze curse pe rute interne din 2025, fiind prezentă cu trasee internaționale din (sau prin) România încă din 2017.
În acest context, compania se confruntă cu oferta limitată de șoferi de autocar. Tocmai de aceea cerințele pentru șoferii aspiranți sunt relativ flexibile, în sensul în care compania vizează în principal șoferi cu o experiență anterioară de cel puțin doi ani, dar pot fi acceptați și șoferi de autobuze urbane cu mai puțină experiență pe rute interne și internaționale, cu condiția că se prelungește perioada de probă. Este vorb de o perioadă de minimum 3 luni în care șoferul cel nou merge împreună cu un însoțitor la bord. Cei de la FlixBus au transmis și că vor repeta experiența „FlixBus Drivers Academy” în România și în viitor.
