Economistul şef al Băncii Naţionale a României susține deciziile privind măsurile fiscale
Acesta a menţionat că în aceste şase luni s-au făcut paşi decisivi pentru înlocuirea modelului de creştere bazată pe consum cu o creştere bazată pe investiţii, existând speranţa ca în anii următori această tendinţă să fie continuată.
"Vom încheia acest articol cu un ultim exemplu de lipsă de onestitate: criticile vehemente aduse în ultimele şase luni Guvernului Bolojan, pentru faptul că, prin măsurile de consolidare fiscală, ar fi afectat consumul şi creşterea economică. Adevărul este că, fără acele măsuri de consolidare fiscală astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, retrogradată la categoria "junk" de către agenţiile de rating, în imposibilitatea de a plăti pensii şi salarii altfel decât prin tipărire de bani (inflaţionist).
Dar, graţie măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea - creşterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1% - iar împrumuturile externe şi cele interne s-au ieftinit (aceasta fiind una din cauzele principale ale supraperformanţei reducerii deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate naţională şi de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA)", susţine Valentin Lazea, economist-șef BNR.
Ce spune Valentin Lazea despre beneficiile mediului de afaceri
Valentin Lazea, economist şef al Băncii Naţionale a României, a prezentat un tabel cu evoluţia PIB-ului şi a deficitului bugetar ESA în perioada 2015-2025.
Specialistul a arătat, totodată, că ideea creşterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creşterea consumului şi pe alimentarea acestuia din import a fost susţinută şi de mediul de afaceri şi public, în general, nu numai de autorităţi.
"Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecinţele acestui model de creştere în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitele. Şi de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut. Mediul de afaceri a beneficiat, în aceşti zece ani de: neplata impozitului pe salarii sau a contribuţiilor de asigurări sociale pentru ramuri întregi (IT, construcţii, etc.); definirea în sens foarte larg a microîntreprinderilor şi tratamentul fiscal preferenţial aplicat acestora; rate ale impozitării extrem de scăzute.
Chiar şi după creşterile din ultimul an, toate ratele de impozitare rămân, în România, mai scăzute decât în Polonia (la impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, CAS etc.); permisivitatea ca aproximativ o treime din firme să opereze în piaţă fără a avea capitalizarea minimă cerută de lege etc; tolerarea evaziunii fiscale, îndeosebi (dar nu numai) prin neplata TVA", arată Valentin Lazea, citat de Agerpres.ro.
De asemenea, economistul-sef al BNR susţine că publicul larg a beneficiat masiv de gratuităţi la transportul în comun sau cu trenul; tichete de masă, tichete de vacanţă, tichete cadou; preţ subvenţionat în unele perioade la combustibili, gaze naturale, energie electrică etc; niveluri extrem de scăzute ale impozitelor pe proprietate.
Creșterea bazată pe consum în detrimentul creşterii bazate pe investiţii
Potrivit acestuia, o altă problemă, care cel puţin a fost recunoscută cu onestitate în dezbaterea economică din ultimii ani, a fost privilegierea creşterii bazate pe consum în detrimentul creşterii bazate pe investiţii. El susţine că în cinci ani din zece consumul final creşte mai rapid decât investiţiile.
"Prin urmare, este lipsit de onestitate a pune recenta admitere a Bulgariei în zona euro pe seama norocului şi a întâmplării, când de fapt această ţară a urmat cu obstinaţie acest obiectiv, în timp ce noi l-am ignorat în folosul creşterii economice cu orice preţ. Întrebarea care se pune este: a meritat?
Răspunsul depinde de punctul de vedere al fiecărui observator, dar în orice caz diminuarea decalajului în ce priveşte PIB/locuitor şi mai ales a consumului/locuitor faţă de media UE ar trebui pusă în balanţă cu următoarele considerente: o creştere finanţată pe datorie dar bazată pe consum nu va asigura, în timp, resursele financiare necesare pentru rambursarea datoriei respective; degeaba creşte o ţară peste potenţial timp de câţiva ani, dacă efortul de consolidare fiscală ulterior va necesita câţiva ani de creştere sub potenţial, cu adâncirea din nou a decalajelor faţă de media UE; ironic, cetăţenii beneficiari ai relaxării fiscale nu sunt recunoscători pentru aceasta şi votează împotriva partidelor care le-au făcut respectivele cadouri", a arătat Valentin Lazea.
