Cum ar putea să arate leasing-ul social pentru achiziția de mașini
Recent, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre posibilitatea lansării unui leasing operațional susținut de stat pentru persoanele care doresc să-și schimbe mașina veche cu una 100% electrică. Aceasta a explicat că au avut loc unele consultări și cu reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în vederea lansării unui program similar cu cel de leasing social din Franța.
„Discuția legată de leasing social a fost purtată și cu MIPE, în momentul în care gândeam trecerea Programului Rabla de pe bugetul național pe Fondul Social pentru Climă. Dar acest fond, Fondul Social pentru Climă, va fi amânat cel puțin un an,” a spus Buzoianu. Aceasta a explicat că totul ține de Directiva ETS2 care, la rândul ei, va fi amânată un an de zile.
Conform ministrei, introducerea acestei directive este importantă pentru că prin acest proiect se finanța, din fonduri europene, și proiectul leasing-ului social. „Deci, momentan, nu mai avem această discuție, până când nu va fi inclusiv implementat Fondul social pentru climă,” a explicat Buzoianu.
Astfel, dacă acest program va fi lansat, el va demara abia din 2027, nu de la anul, când am putea să nu avem niciun program de susținere a înnoirii parcului auto național. Conform propunerilor rostogolite în presă, leasing-ul social ar prevedea o susținere în cuantum de circa 100 de euro pe care i-ar primi, lunar, persoanele înscrise în program.
Leasing-ul social, după cum sugerează și numele, se adresează numai unei pături a populației cu un venit mai redus, plafoanele fiind decise de stat. În Franța, unde un astfel de sistem este funcțional, autoritățile au decis că pot accesa banii doar persoanele cu un venit anual de maximum 16.300 de euro, adică unul foarte redus pentru Hexagon.
Tot acolo, maşina nu trebuie să coste mai mult de 47.000 de euro, iar suma subvenţionată de stat e de maximum 7.000 de euro. În plus, există și o clauză de kilometri parcurşi pe an. Concret, beneficiarii trebuie să parcurgă cel puțin 15 kilometri pe zi sau 8.000 de kilometri pe an.
Ministerul Mediului susține că nu s-au găsit, încă, fonduri pentru programul Rabla 2026
Deși pe site-ul MIPE există o propunere cu privire la un program Rabla multianual, se pare că, în realitate, nu există bani nici măcar pentru anul viitor. Un program multianual a fost cerința asociațiilor din domeniu de mai mult timp, dar ministra Mediului a spus că obiectivul pentru anul viitor este finalizarea programelor din PNRR aflate deja în derulare, pentru a nu se pierde fondurile.
„Momentan nu a fost făcut încă bugetul AFM, eu mi-am exprimat public preferința, deși înțeleg nevoia pentru mai multe tipuri de proiecte. Este clar că anul viitor prioritatea va trebui să fie finalizarea proiectelor din PNRR, o parte semnificativă din aceste proiecte care și-au pierdut fondurile, finanțarea, vor fi mutate pe AFM”, a spus ministra Mediului.
„Nu mai există versiunea de fonduri europene pentru anul următor, dar în acest moment buget identificat pentru programul Rabla nu există’,” a spus aceasta, în marja unui eveniment de profil. „Din punctul meu de vedere, prioritate vor avea proiecte care au început deja să fie lucrate, adică vorbim de apă, canal, lucrări care deja există în teren, șantiere care au fost deja deschise, care nu pot fi amânate.
