Programul Rabla 2026, sub semnul întrebării. Care sunt problemele
Programul Rabla, cel responsabil pentru casarea a circa 1 milion de mașini vechi în ultimele două decenii, ar utea să nu fie reluat anul viitor, dacă guvernanți nu găsesc surse de finanțare rapid. În 2025, programul a început cu o întârziere record de șase luni față de data obișnuită de lansare.
În mod normal, înscrierile începeau undeva în lunile februarie, martie sau, cel târziu, aprilie, dar 2025 a venit cu o schimbare de guvern care a impactat direct mai multe proiecte și programe ce fuseseră deja bugetate de fostul executiv. Dând vina pe deficitul bugetar excesiv, guvernul Bolojan a realiniat prioritățile de cheltuieli ale statului, iar programul Rabla a fost amânat de la mijlocul lui iunie - când ar fi trebuit să înceapă - până la finele lui septembrie.
Când, în fine, a demarat, bugetul a fost redus la o pătrime, de la circa un miliard de lei până la doar 200 de milioane de lei, ceea ce a provocat o reducere masivă a ecotichetului acordat la achiziția de mașini electrice - de la 7.400 euro cât anunțase vechiul executiv, până la doar 3.500 de euro în prezent, adică sub nivelul deja mai scăzut din 2024 (5.500 de euro, în minus cu ~50% față de ecobonusul record din 2023).
De aceea, clienții nu au mai fost atrași să cumpere EV-uri, iar guvernanții au decis în consecință să mute o parte din fondurile destinate mașinilor electrice înapoi către modelele termice, unde a existat căutare, iar sumele disponibile s-au epuizat rapid. Totuși, per total, experții avertizează că Rabla 2025 a fost un eșec, iar premisele din 2026 par a fi sumbre, dacă dăm credit spuselor ministrei Mediului.
Aceasta a declarat, recent, că nu s-au găsit, încă, sursele de finanțare necesare pentru a menține Rabla pe linia de plutire și la anul, ceea ce înseamnă că programul nu va fi repornit. Asta deși, nu demult, alte autorități ale statului nu doar că promiteau reluarea Rabla din 2026, ci chiar un program multianual, așa cum ceruseră și asociațiile din domeniul auto.
Prioritare sunt proiectele esențiale, care au fost deja începute
„Momentan nu a fost făcut încă bugetul AFM, eu mi-am exprimat public preferința, deși înțeleg nevoia pentru mai multe tipuri de proiecte. Este clar că anul viitor prioritatea va trebui să fie finalizarea proiectelor din PNRR, o parte semnificativă din aceste proiecte care și-au pierdut fondurile, finanțarea, vor fi mutate pe AFM”, a spus ministra Mediului.
„În același timp, avem o discuție cât se poate de așezată ca în cazul în care vom găsi totuși buget pentru Rabla anul viitor, dar momentan încă acest buget identificat, să fie suplimentar cu câteva condiții care n-au fost aplicate până în anul acesta. De exemplu, eu susțin sa fie aplicat programul Rabla pentru mașini produse în Europa”, a adăugat Buzoianu.
„Nu mai există versiunea de fonduri europene pentru anul următor, dar în acest moment buget identificat pentru programul Rabla nu există’,” a spus aceasta, în marja unui eveniment de profil. „Din punctul meu de vedere, prioritate vor avea proiecte care au început deja să fie lucrate, adică vorbim de apă, canal, lucrări care deja există în teren, șantiere care au fost deja deschise, care nu pot fi amânate. Dacă ar fi blocate, riscăm să pierdem inclusiv contractele respective, riscăm să avem comunități care ar fi putut să aibă apă și canalizare în 2 ani de zile sau într-un an de zile, și să nu mai aibă aceste servicii minimale, care sunt absolut esențiale,” a adăugat aceasta.
