Când se va decide viitorul programului Rabla
Diana Buzoianu a explicat care este calendarul în care autoritățile urmează să ia o decizie despre viitorul programului Rabla. Reamintim că, anul trecut, Rabla a demarat, după mai multe rânduri de amânări, abia în luna septembrie și doar pentru persoane fizice, deoarece nu s-au mai bugetat și programele pentru persoane juridice sau UAT-uri.
Până la data realizării acestui material, numărul de tichete a fost suplimentat de două ori pe componenta de mașini termice, în urma deciziei ca bugetul să fie reașezat după ce numărul celor care au vrut să cumpere o mașină electrică prin programul Rabla a fost sub așteptări. Astfel, o nouă suplimentare a tichetelor s-a realizat chiar săptămâna aceasta. Totuși, acesta este, în continuare, Rabla 2025, nu noul program pe 2026.
Acum, atât clienții cât și producătorii și importatorii așteaptă luarea unei decizii despre Rabla 2026, după ce autoritățile au luat în calcul inclusiv introducerea unui program Rabla cu componentă socială, similar celui din Franța. Se pare că premierul Ilie Bolojan ar fi de acord cu un Rabla social cu un buget „redus”, dar nu este clar ce înseamnă asta în cifre. În schimb, voci din industrie sugerează că ministerul Mediului, în frunte cu ministrul Buzoianu, ar vrea să tragă Rabla pe linie moartă și să se concentreze pe alte proiecte. Întrebată despre acest subiect la Digi24, ministrul a oferit următorul răspuns.
„În momentul în care vom avea bugetul național vom putea să începem negocierile cu Ministerul Finanțelor cu privire la bugetul AFM-ului, care este o lege separată, dar care trebuie să fie adoptată după ce se adoptă legea bugetului național”, a explicat Buzoianu. Aceasta a explicat că doar după ce se va ști limita maximală bugetată se vor lua decizii despre ce proiecte vor putea primi bani. Asta deși, după cum am scris și în trecut, sursele de finanțare ale Rabla nu țin de bugetul public și, oricum, s-a arătat clar că bugetul Rabla pe 2024 (!) nu a fost consumat, iar banii nu pot fi folosiți pentru altceva - adică nu pot fi transferați din visteria AFM-ului în bugetul altui minister, de pildă.
„Prioritare vor fi proiectele din PNRR care trebuie să fie continuate, care au fost mutate de pe PNRR pe AFM. Din punctul meu de vedere, eu doresc să lansez încă un program de apă-canal pentru România și mai sunt încă câteva proiecte de importanță vizibile la nivel național, printre care inclusiv Rabla, pentru care avem mai multe scenarii”, a spus ministrul Mediului.
Producătorii auto își doresc ca Rabla să înceapă curând sau să nu mai înceapă deloc
Din discuțiile avute în ultimele luni de zile cu reprezentanți din industria auto din România, senzația noastră este că aceștia vor claritate: ori începe Rabla în curând, cu un cadru predictibil și care nu se schimbă „în timpul jocului”, ori nu mai începe deloc, iar fiecare își poate face bugetările și strategiile în consecință. Situația de anul trecut, cu acel ping-pong de suspendări și anunțuri confuze despre noi date de lansare a programului nu a făcut bine nimănui și asta s-a văzut pe cifre. Nimeni nu-și mai dorește o repetare a situației din 2025.
Totuși, la ora actuală, Buzoianu ezită să ofere un timeline pentru Rabla. Cum nu avem nici buget pe 2026 - deși ne apropiem deja de a doua jumătate a lui martie - este lesne de înțeles de ce ministrul nu se hazardează cu estimări. Totuși, chiar și în cel mai fericit caz, la cum se mișcă lucrurile, nu vom avea un program Rabla, dacă acesta ar primi undă verde, mai repede de finele lui aprilie.
„„Nu am cum să răspund până nu văd limita finală de la bugetul AFM, pentru că în momentul de față prioritatea zero este finalizarea proiectelor care au început, care au șantiere deschise, care au fost mutate de pe PNRR pe AFM și aici vorbim deja de peste un miliard și jumătate”, a mai spus ea, întrebată dacă Rabla reprezintă o „prioritate” pentru ministerul pe care-l conduce.
„Eu sper să avem după două săptămâni de la aprobarea bugetului național o limită maximală discutată, negociată și aprobată cu Ministerul Finanțelor pentru AFM. Deci în două săptămâni de la momentul în care avem bugetul național aprobat”, a explicat ministrul. „Depinde foarte mult care vor fi banii necesari și care sunt banii suplimentari pe care Ministerul Finanțelor va putea să îi aprobe fără să ne crească foarte mult deficitul”, a spus Buzoianu.
