Ce buget va avea programul Rabla în 2026
Programul Rabla, care a început cu o întârziere însemnată anul trecut, s-a aflat sub semnul întrebării pentru 2026, ca urmare a restrângerilor bugetare. Astfel, viitorul programului a fost incert încă de când ministra Buzoianu a transmis, la începutul anului, că nu ar exista resurse pentru a reporni Rabla auto - nici măcar componenta care acoperă persoanele fizice.
În 2025, doar această ramură a programului a mai fost lansată, în toamnă, după ce întreg procesul a fost înghețat ca urmare a schimbării guvernului. Noul executiv, condus de Ilie Bolojan, a anunțat apoi că n-ar mai fi bani pentru programe de mediu inclusiv Rabla - asta deși bugetul AFM-ului fusese deja aprobat de vechiul guvern condus de Marcel Ciolacu. Concret, asta a însemnat că procesul de înscriere, care se finalizase deja în cazul persoanelor juridice și a UAT-urilor, a fost abandonat, iar aceste două componente ale programului nu au mai primit deloc finanțare.
În cele din urmă, dee la circa un miliard de lei cât se bugetaseră inițial, sumele disponibile pentru Rabla au totalizat doar 200 de milioane de lei, bani direcționați exclusiv către persoanele fizice. Asta a provocat o reducere masivă a valorii ecotichetului acordat la achiziția de mașini electrice - de la 7.400 euro cât anunțase vechiul executiv, până la doar 3.500 de euro, adică sub nivelul deja mai scăzut din 2024 (5.500 de euro, în minus cu ~50% față de ecobonusul record din 2023).
Recent, Diana Buzoianu a transmis, într-o postare pe Facebook, că Rabla va primi mai mulți bani decât în 2025, deși nu vorbim nici pe departe de o anvelopă bugetară similară cu sumele promise de ministrul Mediului din guvernul Ciolacu, Mircea Fechet. Astfel, vor fi disponibili 300 de milioane de lei pentru Rabla destinată persoanelor fizice, conform proiectului de buget al AFM-ului.
Ministra Mediului nu face vorbire despre programul Rabla pentru persoane juridice și nici cel pentru UAT-uri, care încuraja primăriile sau consiliile județene să-și înnoiască parcul auto achiziționând EV-uri sau hibride. Totuși, vorbim de o creștere a bugetului cu 50%, ceea ce ar trebui să ducă la o creștere și a valorii tichetului pentru mașini electrice, deși nu există informații clare în acest sens, toate aceste detalii fiind făcute publice odată cu publicarea ghidurilor de aplicare, care survine după ce bugetul primește undă verde.
Buzoianu: Se pune accent pe mașinile făcute în Europa
La fel ca și în cazul programului social de stimulare al achiziției de mașini electrice din Franța, și România pare că va favoriza achiziția de mașini noi produse în Europa prin programul Rabla. Cel puțin asta a dat de înțeles ministra Buzoianu care a scris că în cadrul programului Rabla 2026 se pune accent „pe mașinile produse și asamblate în Europa.”
Asta înseamnă, teoretic, că mașini electrice și hibride chinezești ar putea să nu aibă acces la subvenții, o idee pusă în aplicare nu doar de francezi, ci și de britanici. Fără doar și poate, guvernanți vor trebui să facă față unei opoziții din partea Dacia, fiindcă singurul model 100% electric al mărcii autohtone este Spring, care este fabricat exclusiv în China.
Totuși, viitorul EV Dacia, care împarte platforma cu noul Renault Twingo electric, va fi fabricat în Slovenia, la Novo Mesto, deci va respecta această prevedere a Ministerului Mediului când va fi lansat în a doua jumătate a anului. Trebuie spus că acel model nu va ajunge în showroom-uri mai devreme de 2027, deci va fi eligibil probabil pentru programul Rabla de anul viitor, dacă va mai exista un astfel de program la anul pe vremea aceasta.
Rămâne de văzut, de asemenea, care vor fi limitările legate de emisii de CO2 și cele legate de preț. În trecut, s-a aplicat un plafon de preț la mașini electrice, astfel că cei care-și doreau o mașină scumpă (peste 70.000 de euro cu TVA), nu puteau să folosească un tichet Rabla pentru a și-o achiziționa. Reținem, de asemenea, că premierul interimar a susținut în trecut aplicarea programului Rabla cu precădere pentru mașinile făcute în România - adică Dacia și Ford.
Cum se împart banii AFM-ului în 2026: 1,5 miliarde pentru apă și canal
„În anul 2026 trebuie prioritizate proiecte care să aducă servicii publice esențiale de calitate pentru români. Ținta anului 2026 este ca proiectele de mediu să nu mai fie percepute și tratate separat de dezvoltarea locală”, a scris ministra Mediului. Tocmai de aceea, printre proiectele care vor primit cei mai mulți bani vor fi cele care vizează dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă și de canalizare.
Pentru acest proiecte se alocă 1,5 miliarde de lei, pe lângă alte 400 milioane lei pentru program național de stocare cu baterii. „Pentru 2026, punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare (baterii), nu doar pe producție. Răspundem astfel creșterii masive a numărului de prosumatori și presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție”, a scris Buzoianu.
În total, 700 milioane de lei sunt direcționate către programul de iluminat public. „Finanțăm proiecte de modernizare a localităților. Beneficiile imediate sunt clare: creșterea siguranței în comunități și reducerea cheltuielilor cu acest serviciu public. Administrațiile locale rămân, ca urmare a implementării proiectului, cu mai multe resurse pentru alte investiții”, a spus ministra Mediului.
De asemenea, vor fi bani în bugetul AFM și pentru procesul de reîmpădurire al României. Mai exact, este vorba de 250 milioane de lei alocate către programul național de împăduriri. „În 2026 țintim reconversia terenurilor neproductive, stabilizarea solurilor, reducerea riscului de deșertificare în anumite zone”, a spus Buzoianu, fără a oferi alte detalii.
