APIA: Ministerul Mediului dă dovadă de lipsă de coerență
Asociația arată că sunt „îngrijorătoare” mesajele ministrei Mediului care fac trimitere la excluderea din program a vehiculelor „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”. Conform APIA, ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană, mai ales în contextul în care, la nivelul Comisei Europene, nu există o definiție oficial acceptată a conceptului de „Made in Europe”.
Astfel, în timp ce oficialii UE nu s-au pus de acord despre ce înseamnă „fabricat în Europa”, respectiv „asamblat în Europa”, APIA consideră că România nu poate veni cu propriile sale definiții în această speță. La întrebarea Wall-Street.ro, Dan Vardie, președintele APIA, a clarificat că situația din Franța - unde sunt excluse mașinile chinezești de la accesul la programul social de achiziție de mașini „verzi” - este un caz diferit, tocmai pentru că vorbim de un program social.
Declarațiile contradictorii conform cărora anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile doar pentru că aparțin unor mărci europene demonstrează lipsa de coerență și caracterul arbitrar al acestor intenții. Această abordare creează discriminare între operatorii economici, afectează concurența și generează o impredictibilitate majoră într-o industrie care are nevoie exact de opusul: reguli clare, stabile și aplicabile uniform, a arătat APIA, într-un comunicat.
Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre, continuă Asociația. Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul și nici criterii construite în funcție de preferințe conjuncturale, arată organizația care reprezintă majoritatea importatorilor de autovehicule prezenți în țară.
APIA: Statele membre nu pot introduce măsuri suplimentare de penalizare
Pe lângă lipsa definiției clare pentru ceea ce înseamnă o mașină „Made in Europe” (în contextul distincției dintre „producție” și „asamblare”), mai este o latură din care trebuie să fie privită această problemă. Și anume că, pe lângă discriminare, legislația UE nu permite ca un produs deja penalizat printr-o decizie a Comisiei Europene să mai fie, și într-un stat național, penalizat cu un „strat” suplimentar de sancțiuni de orice fel.
Aici ne referim la mașinile electrice din China, taxate deja la intrarea în țările din blocul comunitar cu tarife vamale suplimentare diferențiate, peste cota standard de taxare de 10% pentru orice produs din afara UE. Astfel, în urma acelei investigații a CE în industria auto chineză, producătorii din țara asiatică au fost penalizați cu taxe vamale suplimentare, în funcție de nivelul de deschidere față de anchetatorii UE în timpul anchetei.
Deși Bruxelles-ul nu a transparentizat toate detaliile acelei anchete și nici criteriile specifice după care s-a decis cine va fi penalizat mai tare și cine va fi penalizat mai blând, cert este că România nu poate să vină în 2026 și să blocheze suplimentar accesul EV-urilor chinezești pe piață prin criterii în programul Rabla de tip „Made in Europe”. Același lucru este valabil pentru orice altă mașină considerată non-europeană de către autoritățile române, în cazul în care propunerea ministerului Mediului devine lege.
APIA a dat niște exemple de nivele de taxare pentru unele dintre EV-urile populare și în România care sunt fabricate în China:
- Tesla Model 3, model făcut de americanii de la Tesla inclusiv într-o gigauzină din China, este supus unei suprataxări de 7,8%, după ce UE a decis scăderea taxei strict pentru Tesla;
- În schimb, BYD, cel mai mare producător de EV-uri din lume în 2025, este taxat mai mult. Micuțul Dolphin Surf, printre cele mai ieftine mașini electrice de pe piața românească, intră în UE cu o taxă vamală suplimentară de 17%;
- În fine, singurul model electric comercializat sub sigla Dacia, care este făcut în China printr-un parteneriat cu Dongfeng, este taxat chiar mai aprig: 20,7% este procentul de taxare peste cei 10% standard pentru Dacia Spring.
Propunerea Ministerului Mediului restrânge opțiunile clienților
APIA consideră că introducerea unor măsuri prin care Rabla se va concentra pe mașini „făcute în Europa” sunt incorecte și pentru că ele duc la restrângerea opțiunilor clienților. „Rolul Programului Rabla trebuie să fie acela de a accelera reînnoirea parcului auto național și reducerea emisiilor, nu de a restrânge artificial opțiunile consumatorilor și nici de a transforma politica publică într-un exercițiu de imagine sau într-un instrument de selecție economică arbitrară”, a arătat Asociația.
În plus, APIA s-a întrebat, în cadrul unei întâlniri cu presa, dacă ministra Mediului, care are un mandat interimar după căderea guvernului Bolojan, are puterea legală să ia astfel de decizii. Asociația a criticat și lipsa de claritate a autorităților, dar și lipsa consultărilor oficiale pe programul Rabla și forma sa în 2026.
„Este inacceptabil ca un minister să vorbească public despre „consultări cu industria” în condițiile în care APIA — organizația care reprezintă majoritatea importatorilor auto din România — nu a fost invitată la nicio discuție oficială pe această temă, deși am transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului”, susține APIA.
„Dacă aceste consultări au avut totuși loc fără participarea APIA, situația este cu atât mai gravă. Excluderea deliberată a organizației care reprezintă principalii jucători ai pieței auto ridică întrebări legitime privind caracterul transparent, echilibrat și nediscriminatoriu al procesului decizional,” continuă APIA.
Bugetul Rabla, criticat pentru că ar fi insuficient
Diana Buzoianu a anunțat că, în proiectul de buget al AFM pentru 2026 este prevăzută și o creștere a bugetului programului Rabla. Astfel, instituția care operează programul ar avea la dispoziție cu 100 de milioane de lei în plus față de bugetul total alocat în 2025, când programul a reînceput târziu, la final de septembrie și doar pentru persoane fizice.
Anul acesta, în mod similar, tot persoanele fizice sunt în centrul atenției, fără vreo mențiune de bani alocați și pentru UAT-uri sau persoane juridice. Totuși, bugetul este acum de 300 de milioane de lei - dacă bugetul AFM primește undă verde - dar APIA consideră că, în continuare, această sumă este insuficientă. Asta și în condițiile în care, înaintea plecării guvernului Ciolacu, se aprobase la AFM pentru 2025 un buget pentru Rabla de 1 miliard de lei.
„În ceea ce privește bugetul anunțat pentru Programul Rabla 2026, considerăm profund eronată încercarea de a prezenta suma de 300 milioane lei drept un sprijin suficient pentru accelerarea reînnoirii parcului auto național și susținerea tranziției către mobilitatea cu emisii reduse”, a transmis APIA. „Da, suma reprezintă o creștere față de nivelul extrem de redus de 200 milioane lei alocat în 2025, însă evaluarea reală a Programului Rabla trebuie raportată la nevoile pieței și la dimensiunea pe care programul a avut-o în trecut, când bugetele inițiale depășeau 1,2 miliarde lei, înainte de a fi reduse drastic la aproape o cincime din acel nivel.”
În acest context, APIA solicită public:
- organizarea urgentă a unui dialog real și transparent cu întreaga industrie auto;
- respectarea principiilor concurenței loiale și ale pieței comune europene;
- eliminarea criteriilor discriminatorii și insuficient fundamentate juridic;
- construirea Programului Rabla pe baze economice reale, nu pe declarații populiste și măsuri improvizate.
