Diferența apare într-un studiu realizat de Cult Market Research pentru Banca Comercială Română (BCR), în septembrie 2026. Românii de 50-64 de ani au obținut cel mai bun rezultat dintre toate grupele de vârstă, cu o medie de 8,4 răspunsuri corecte din 12, deși numai 24% consideră că au cunoștințe financiare bune sau foarte bune, potrivit BCR.
La nivelul populației urbane analizate, românii au obținut în medie 7,53 răspunsuri corecte din 12, echivalentul unui scor de 6,28 din 10. Doar 1 din 5 respondenți a ajuns la minimum 10 răspunsuri corecte.
Tinerii au cea mai mare încredere în cât de bine se pricep la bani
Tinerii de 18-34 de ani, categorie în care studiul include adulții din Generația Z, de 18-29 de ani, și milenialii tineri, de 30-34 de ani, sunt cei mai încrezători în propriile cunoștințe financiare.
36% cred că au cunoștințe financiare ridicate, iar 20% le consideră foarte ridicate. Testul indică însă un nivel mai redus: tinerii obțin în medie 7,2 răspunsuri corecte din 12 și doar unul din zece răspunde corect la cel puțin 10 întrebări.
În schimb, această generație este cea mai optimistă în privința viitorului financiar. 49% dintre tineri cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie, aproape dublu față de grupa de vârstă 50-64 de ani.
Tinerii sunt și cei mai familiarizați cu serviciile bancare digitale. 89% spun că se simt confortabil să utilizeze internet banking-ul și plățile mobile, iar 81% au încredere că recomandările de investiții primite de la o bancă sau de la un consultant financiar sunt în interesul lor.
„Încrederea este un început bun. Dar, când vine vorba despre bani, are nevoie de antrenament. Studiul ne arată că nu există o singură problemă de educație financiară și nici o singură soluție. Tinerii au încredere, sunt digitali și vor să ia decizii singuri, dar au nevoie să-și consolideze cunoștințele”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR în cadrul BCR.
Cei de 50-64 de ani știu mai multe despre bani decât cred
Situația se inversează în cazul românilor cu vârste între 50 și 64 de ani. Doar 24% spun că se pricep la finanțe, iar numai 3% își consideră cunoștințele foarte bune.
Rezultatele efective sunt însă cele mai bune dintre toate grupele de vârstă. Persoanele de 50-64 de ani obțin în medie 8,4 răspunsuri corecte din 12, iar 35% răspund corect la cel puțin 10 întrebări. Procentul este de trei ori și jumătate mai mare decât în cazul tinerilor.
Cunoștințele financiare mai bune nu sunt însoțite însă de același optimism în privința viitorului. Numai 26% dintre persoanele de 50-64 de ani cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie, cel mai redus procent dintre grupele de vârstă active analizate.
„La segmentul 50-64 de ani situația se inversează: vedem o prudență accentuată și o tendință de a-și subestima competențele reale, deși au un nivel ridicat de cunoștințe financiare”, a declarat Paul Acatrini, reprezentant Cult Market Research.
Românii de 35-49 de ani, între cheltuielile de acum și grija pentru pensie
Românii de 35-49 de ani se află între cele două grupe. Aceștia au obținut un scor mediu de 7,3 răspunsuri corecte din 12, apropiat de rezultatul tinerilor, iar unul din trei consideră că se pricepe la finanțe.
În privința viitorului, doar 31% cred că vor avea un trai confortabil la pensie, iar unul din cinci nu are deloc încredere că va ajunge în această situație.
Tot această categorie este cea mai puțin confortabilă cu serviciile bancare digitale. 68% folosesc cu ușurință aplicațiile bancare și plățile de pe telefon, comparativ cu 89% în cazul tinerilor.
Inflația, dobânda și investițiile le dau bătăi de cap românilor
Indiferent de vârstă, românii se descurcă mai bine atunci când trebuie să identifice unele dintre cele mai comune riscuri financiare.
82% spun că, dacă ar primi un SMS suspect în numele băncii, l-ar ignora și ar contacta instituția printr-un canal oficial. În același timp, 79% ar verifica suplimentar o ofertă de investiții în criptomonede care promite un profit garantat.
Rezultatele scad când întrebările vizează concepte legate de economisire și investiții. 47% dintre respondenți înțeleg cum le reduce inflația puterea de cumpărare, iar 48% înțeleg cum funcționează dobânda compusă.
Cea mai dificilă noțiune din test este legătura dintre dobânzi și obligațiuni. Doar 15% dintre respondenți știu că, atunci când dobânzile cresc, prețul obligațiunilor scade.
Studiul „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor” a fost realizat de Cult Research pentru BCR printr-o anchetă sociologică online, cantitativă, pe un eșantion de 500 de respondenți, reprezentativ pentru populația urbană din România. Marja de eroare este de ±4,3% la nivelul întregului eșantion.
Scorul de alfabetizare financiară reprezintă numărul răspunsurilor corecte la 12 întrebări de cunoștințe financiare, pe o scală de la 0 la 12. Analizele pe vârstă sunt realizate pe grupe de respondenți, iar diferențele mici dintre segmente nu indică neapărat diferențe semnificative statistic.
