Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la 5,85% pe an, de la 5,84% în ședința precedentă, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Este prima modificare a ROBOR la 3 luni după 22 iunie 2026. Atunci, indicele a crescut de la 5,83% la 5,84%, nivel la care a rămas până pe 22 septembrie. Pe 23 septembrie, ROBOR a mai făcut un pas de 0,01 puncte procentuale, până la 5,85%.
Au crescut și ROBOR la 6 și 12 luni
Mișcarea nu s-a limitat la indicele la 3 luni. ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,94% pe an, de la 5,93%.
ROBOR la 12 luni a crescut, la rândul său, la 5,99%, de la 5,98% în ședința precedentă.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG 19/2019, acesta este de 5,56% pe an. Nivelul este calculat ca medie aritmetică a ratelor zilnice de dobândă ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2026.
ROBOR s-a mișcat după trei luni de „îngheț”
Evoluția din 23 septembrie este notabilă mai ales prin perioada lungă în care ROBOR la 3 luni nu s-a modificat.
Indicele a coborât la 5,83% pe 19 iunie, după ce în ziua precedentă fusese la 5,84%. Pe 22 iunie a revenit la 5,84% și a rămas la acest nivel până pe 22 septembrie.
În piață au existat mai multe explicații pentru această perioadă de stagnare, inclusiv în legătură cu sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței, alături de factori precum lichiditatea din piață, inflația, politica monetară a BNR și nivelul facilității de depozit.
Disputa dintre bănci și Consiliul Concurenței pe tema ROBOR
Creșterea apare la câteva luni după escaladarea conflictului dintre sectorul bancar și Consiliul Concurenței chiar pe tema modului în care este stabilit ROBOR.
În iunie 2026, Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Autoritatea a susținut că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special informații referitoare la preț.
Sectorul bancar a respins acuzațiile: Asociația Română a Băncilor și Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România au susținut, într-o scrisoare deschisă din 19 iunie 2026, că acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR sunt nefondate și au criticat dur decizia autorității.
Disputa nu este încă închisă: Consiliul Concurenței urma să comunice băncilor în această perioadă deciziile motivate privind sancțiunile, după care instituțiile de credit le pot contesta în instanță.
Creșterea ROBOR vine și în plină criză politică
Mișcarea indicelui are loc și într-o perioadă de incertitudine politică prelungită. România încearcă în continuare să formeze un guvern cu puteri depline, după căderea Cabinetului condus de Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de premier pe 17 septembrie, însă negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare sunt încă în desfășurare.
Pe 22 septembrie, PSD și AUR anunțaseră că nu vor susține formula propusă, în timp ce pentru învestirea unui nou guvern sunt necesare 233 de voturi.
Creșterea ROBOR cu 0,01 puncte procentuale nu poate fi atribuită, doar pe baza datelor disponibile, crizei politice sau disputei dintre bănci și Consiliul Concurenței. Cele două reprezintă însă contextul în care indicele se mișcă pentru prima dată după trei luni.
