Presiunea este resimțită în special de gospodăriile cu venituri mici și medii, unde diferența dintre veniturile disponibile și cheltuielile lunare s-a redus considerabil. În acest context, achiziții care anterior puteau fi acoperite din bugetul curent ajung să necesite surse suplimentare de finanțare.
„Într-un context de creștere a prețurilor, într-un context de creștere inclusiv a cursului, care pune o presiune suplimentară, și implicit într-un context de creștere a coșului lunar de bază, la nivelul gospodăriilor mai degrabă mici și medii, marja între venituri și costul de bază s-a îngustat atât de mult încât orice investiție de nivel mediu necesită surse suplimentare de finanțare”, a explicat Gabriel Pralea.
Reprezentantul CEC Bank a oferit și câteva exemple de cheltuieli pentru care populația poate ajunge să apeleze la finanțare, de la achiziția de electrocasnice până la educație, mobilitate sau călătorii.
Creditele de consum cresc, în timp ce piața ipotecară scade cu aproape 10%
Evoluția creditării arată două tendințe diferite. Pe de o parte, piața creditelor ipotecare a fost afectată de încetinirea tranzacțiilor imobiliare și de creșterea prețurilor locuințelor. Pe de altă parte, împrumuturile de consum au continuat să înregistreze o dinamică pozitivă.
Potrivit datelor prezentate de Gabriel Pralea, prețurile apartamentelor au crescut cu aproximativ 17% în primele opt luni ale anului, în timp ce numărul tranzacțiilor individuale a scăzut cu circa 9%.
„A fost un an în care zona de credit ipotecar a avut de suferit, noi am văzut-o la nivelul pieței într-o scădere de aproape 10%. Pe de altă parte, zona de credit de consum a fost în continuare într-un trend ascendent”, a declarat reprezentantul CEC Bank.
Această evoluție reflectă și schimbarea priorităților financiare ale populației. În condițiile în care achiziția unei locuințe presupune un angajament financiar important, pe termen lung, creditele de consum răspund unor nevoi mai imediate. Totuși, creșterea acestui segment ar putea să nu continue în același ritm dacă situația economică nu se îmbunătățește.
„Dacă economia își va reveni, atunci cred că vom vedea în continuare un trend important și susținut și în zona aceasta. Altfel, pe termen mediu, să spunem 6-12 luni de zile, s-ar putea să vedem o încetinire suplimentară și în zona creditului de consum”, a avertizat Gabriel Pralea.
Românii economisesc mai mult, în ciuda creșterii creditelor de consum
Un alt semnal privind comportamentul financiar al populației vine din evoluția economisirii. Deși creditele de consum au continuat să crească, economisirea a avansat într-un ritm ușor superior celui înregistrat de creditare. În primele opt luni ale anului, economisirea a crescut cu 7,7%, comparativ cu un avans de 7,2% al creditării, potrivit cifrelor prezentate de reprezentantul CEC Bank.
„Zona de economisire a depășit, nu cu mult, zona de creditare. La nivel de dinamică, aceasta este, by default, un semn cu privire la prudență în perioadele în care, din punct de vedere economic, populația începe să simtă această presiune”, a explicat Gabriel Pralea.
Cele două evoluții pot reflecta comportamente diferite ale gospodăriilor. În timp ce o parte dintre români încearcă să pună bani deoparte pentru a se proteja de incertitudinile economice, alții apelează la împrumuturi pentru a-și acoperi nevoile de finanțare.
CEC Bank: Băncile trebuie să pregătească românii pentru deciziile financiare pe termen lung
Dincolo de evoluția pieței, Gabriel Pralea consideră că băncile trebuie să adopte o abordare mai proactivă în relația cu populația. În prezent, instituțiile financiare evaluează solicitările de credit pe baza unor criterii precum gradul de îndatorare, veniturile, garanțiile sau vechimea în muncă, însă rolul lor ar trebui să includă și pregătirea clienților pentru asumarea unor obligații financiare.
„Ceea ce este foarte important și acum, și mai ales pe viitor, este abordarea proactivă pe care instituțiile financiare o au în a construi decizia pe care, la un moment dat, un client, o persoană, o familie dorește să o ia”, a precizat reprezentantul CEC Bank.
În acest sens, programele de educație financiară ar trebui să înceapă încă din școală și să continue pe parcursul vieții, inclusiv pentru persoanele în vârstă, care sunt expuse riscurilor asociate fraudelor financiare. Pe termen lung, reprezentantul CEC Bank consideră că relația dintre bănci și clienți va fi definită tot mai mult de accesul rapid la servicii digitale și de capacitatea instituțiilor financiare de a oferi soluții adaptate diferitelor etape ale vieții.
„Viitorul unei experiențe superioare în zona de finanțare ține de dezvoltarea de ecosisteme care-ți aduc o potrivire foarte bună cu momentul de viață și, doi la mână, o rapiditate”, a concluzionat Gabriel Pralea.
Future Banking Summit este un eveniment FutureBanking.ro, organizat de IC Events, Main Partner Visa, Gold Partners Evrotrust, fme Romania, Data Core Systems, Qoobiss, Entrust, Mastercard, Matricia, DoAff, FIS, Wonderful AI, COMARCH, BCR, Silver Partners ING Bank, Filip & Company, AUSTRIACARD Holdings, BLIK, Mediatel Data, Zitec, Nexent Bank, Namirial, Imobiliare.ro Finance, CEC Bank, NetApp by ALEF, Dendrio, SelfPay, Quadient, Adastra, CEC Bank, certSIGN, Easy Print Services, Salt Bank, Sponsors UniCredit Bank, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).
