Situația este cu atât mai complicată cu cât problemele firmelor nu au apărut peste noapte, ci sunt rezultatul unor vulnerabilități acumulate de-a lungul anilor, peste care s-au suprapus măsurile fiscale adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, diminuarea investițiilor publice și prudența tot mai mare a consumatorilor.
Valentin Vancea, CEO-ul Patria Bank, instituție de credit care finanțează inclusiv întreprinderi mici și mijlocii și companii de talie medie, consideră că România nu traversează neapărat o criză financiară asemănătoare celei din 2008-2010, ci o perioadă în care corectarea dezechilibrelor bugetare pune presiune pe economia reală.
„Acum nu este neapărat o criză financiară. Este o criză mai degrabă determinată de acutizarea deficitelor existente în economia românească. Și aici vorbim despre deficitul bugetar, care, pe fondul unei iresponsabilități totale, a explodat la aproape 10% în 2024. Și atunci, pe cale de consecință, au fost necesare niște măsuri foarte dureroase pentru a corecta acel deficit”, a explicat Valentin Vancea.
Potrivit bancherului, efectele acestor măsuri au ajuns să fie resimțite direct de companiile private, care trebuie să își continue activitatea într-un mediu în care banii circulă mai greu, iar investițiile sunt tot mai des amânate.
CEO Patria Bank: „Nu a existat o săptămână în care să nu vedem patru sau cinci concordate inițiate sau proceduri de insolvență”
Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții observate de Valentin Vancea în 2026 este creșterea numărului de companii care ajung în dificultate financiară, în condițiile în care lipsa lichidităților afectează atât firmele care au nevoie de bani pentru activitatea zilnică, cât și pe cele care au început proiecte de investiții.
„Niciodată nu am văzut un număr atât de mare de insolvențe, concordate sau proceduri de faliment inițiate de companii, pentru că pur și simplu lichiditatea a început să dispară”, a declarat CEO-ul Patria Bank.
Acesta spune că, la nivelul băncii, situațiile în care companiile încearcă să se protejeze de creditori sau ajung să solicite deschiderea procedurii de insolvență au devenit o constantă.
„Nu a existat o săptămână în care să nu vedem patru sau cinci concordate inițiate sau proceduri de insolvență. Nu toate sunt aprobate, dar este un număr foarte mare”, a precizat Valentin Vancea.
Deși sunt deseori folosite împreună, concordatul preventiv, insolvența și falimentul nu înseamnă același lucru. Concordatul preventiv este o procedură prin care o companie aflată în dificultate financiară încearcă să ajungă la un acord de restructurare cu creditorii, pentru a evita insolvența. Insolvența reprezintă situația în care o firmă nu mai dispune de fondurile necesare pentru plata datoriilor scadente și poate deschide calea unei reorganizări judiciare, în timp ce falimentul presupune lichidarea activelor companiei pentru acoperirea datoriilor și, în cele din urmă, radierea acesteia.
Cu alte cuvinte, nu orice companie care intră în insolvență ajunge automat în faliment, însă datele prezentate de ONRC arată că foarte multe dintre procedurile deschise în ultimii ani au ajuns în această etapă.
Peste 20.500 de proceduri de insolvență deschise în România din 2024 până în septembrie 2026. Aproape 19.000 sunt falimente
În perioada ianuarie 2024 - septembrie 2026, în România au fost deschise 20.567 de proceduri de insolvență, dintre care 18.739 sunt proceduri de faliment, potrivit informațiilor prezentate pe 27 octombrie de Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul ONRC, și relatate de Digi Economic.
Datele arată că majoritatea procedurilor de insolvență deschise în această perioadă au intrat în categoria falimentului, fie direct, prin procedura simplificată, fie ulterior, atunci când societățile nu au îndeplinit condițiile necesare reorganizării.
În același timp, reorganizarea judiciară rămâne o soluție utilizată într-un număr relativ redus de cazuri. În 2024 au fost aprobate 374 de planuri de reorganizare, în 2025 au fost 380, iar în primele nouă luni din 2026 au fost înregistrate 351 de astfel de planuri, conform datelor prezentate de reprezentanta ONRC.
Harta insolvențelor din România: București, Bihor și Cluj, în fruntea clasamentului
Statisticile ONRC pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2026 arată că cele mai multe intrări în insolvență au fost înregistrate în București, unde 955 de profesioniști au ajuns în această situație, cu aproape 15% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Pe următoarele poziții se află județele Bihor, Cluj, Ilfov și Timiș, care, deși concentrează un număr ridicat de insolvențe, au înregistrat evoluții diferite față de 2025. De exemplu, în Bihor, Cluj și Timiș, numărul intrărilor în insolvență a scăzut, în timp ce Bucureștiul și Ilfovul au consemnat creșteri.
Topul județelor cu cele mai multe intrări în insolvență în primele nouă luni din 2026
| Județ / Municipiu | 2026 | 2025 | Dinamică |
|---|---|---|---|
| București | 955 | 833 | +14,65% |
| Bihor | 398 | 412 | -3,40% |
| Cluj | 287 | 310 | -7,42% |
| Ilfov | 261 | 248 | +5,24% |
| Timiș | 255 | 275 | -7,27% |
| Iași | 183 | 159 | +15,09% |
| Prahova | 179 | 153 | +16,99% |
| Hunedoara | 153 | 107 | +42,99% |
| Arad | 145 | 110 | +31,82% |
| Brașov | 145 | 106 | +36,79% |
| Total România | 5.266 | 4.698 | +12,09% |
Chiar dacă Bucureștiul conduce detașat clasamentul după numărul efectiv de intrări în insolvență, unele dintre cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate în județe cu un număr mai mic de companii afectate. În Vaslui, de exemplu, numărul insolvențelor a crescut de la 26 la 62, ceea ce înseamnă un avans de 138,46%, în timp ce Vrancea a înregistrat o creștere de 88,10%, de la 42 la 79 de cazuri.
Antreprenorii nu mai cer bani pentru investiții, ci pentru a-și ține firmele în viață
Dincolo de statisticile privind insolvențele, o altă schimbare pe care Valentin Vancea o observă în relația cu antreprenorii este legată de motivul pentru care aceștia vin să solicite finanțare bancară. Dacă în perioadele de creștere economică firmele se împrumută pentru a investi în echipamente, capacități de producție sau proiecte noi, în prezent tot mai multe companii au nevoie de bani pentru activitatea de zi cu zi, ceea ce spune destul de multe despre nivelul de presiune financiară la care au ajuns.
„Vedem acest lucru la nivelul companiilor care vin către bănci, nu doar către noi, cu o solicitare de credit. În special partea de credite de investiții a scăzut. Acum au devenit preponderente solicitările de credite pentru capital circulant, mai degrabă decât creditele pentru investiții. Este nevoie de cash pentru a putea susține activitatea operațională”, a explicat CEO-ul Patria Bank.
Această schimbare se vede și în modul în care antreprenorii își fac planurile de business, pentru că mulți nu mai au disponibilitatea de a gândi investiții pe termen lung, preferând să se concentreze asupra următoarelor luni și asupra capacității de a-și menține compania pe piață.
„Din cauza acestui context macroeconomic și politic, există această temere de a începe investiții sau de a gândi pe un termen mai mare de un an, doi ani, trei ani. În general, planurile de business prin care se asigură o dezvoltare strategică a companiilor se fac pe trei ani. Foarte puține companii mai gândesc pe trei ani. Gândesc pe termen scurt: «Ce fac în anul următor pentru a-mi asigura o reziliență operațională, pentru a mă asigura că sunt în piață?»”, a declarat Valentin Vancea.
Bancherul a relatat și o discuție cu un antreprenor, la un eveniment organizat de Patria Bank împreună cu Camera de Comerț și Industrie din Brașov, care arată cât de mult s-au schimbat așteptările mediului de afaceri.
„Un antreprenor, într-un eveniment de business organizat de Patria Bank împreună cu Camera de Comerț și Industrie din Brașov, a spus: «Știți cum definesc eu succesul în 2026? Dacă reușesc să rezist pe piață, dacă reușesc să-mi plătesc salariile și dacă reușesc să evit un concordat sau o insolvență pe care să o solicite un partener al meu»”, a povestit acesta.
HoReCa, transporturile și construcțiile, printre cele mai afectate sectoare în 2026
Problemele companiilor diferă în funcție de domeniul în care activează, însă CEO-ul Patria Bank identifică trei sectoare în care efectele contextului economic actual sunt deosebit de vizibile: HoReCa, transporturile și construcțiile. În industria ospitalității, una dintre principalele probleme este reducerea consumului, la care se adaugă modificările aduse sistemului de vouchere de vacanță și creșterea taxelor, măsuri care au afectat inclusiv unități de cazare de dimensiuni mari.
„Partea de hoteluri a fost foarte afectată de diminuarea drastică a tichetelor de vacanță pe care bugetarii le primeau și de faptul că acele tichete de vacanță au devenit nominale. (...) Și, până la urmă, chiar și hotelurile mari de pe Valea Prahovei, de exemplu, sunt afectate, hoteluri de patru stele, nu vorbim doar de hoteluri de două stele sau trei stele”, a explicat Valentin Vancea.
În cazul restaurantelor, scăderea consumului pune presiune pe veniturile firmelor, în timp ce transportatorii se confruntă atât cu majorarea costurilor operaționale, cât și cu reducerea cererii din partea clienților.
„Transporturile sunt afectate din două perspective: creșterea semnificativă a costului combustibililor, care atârnă foarte mult în costurile fixe ale unei companii de transporturi, și scăderea cererii din partea marilor companii de transport de mărfuri. Pentru că a scăzut cererea. Scăzând cererea populației, nu mai este nevoie să transporți atâtea mărfuri”, a declarat bancherul.
Un alt sector care resimte dificultățile actuale este cel al construcțiilor, unde reducerea investițiilor publice afectează firmele implicate în proiectele finanțate de stat, dar și subcontractorii acestora. Potrivit lui Valentin Vancea, statul a redus semnificativ fluxurile de bani către economia reală pentru a corecta deficitul bugetar, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe lichiditățile companiilor care depind de astfel de contracte.
Ce semne arată că o firmă riscă să ajungă în insolvență și cum reacționează băncile
În acest context, băncile sunt nevoite să urmărească mult mai atent situația financiară a companiilor pe care le creditează, însă acest lucru nu înseamnă neapărat că finanțarea trebuie să devină mai greu de obținut. Valentin Vancea consideră că prioritatea instituțiilor bancare ar trebui să fie monitorizarea companiilor și identificarea din timp a problemelor, înainte ca deteriorarea situației financiare să devină imposibil de gestionat.
„Nu trebuie să facem condițiile de creditare mai dure. Trebuie să monitorizăm mult mai îndeaproape condițiile pe care le-am impus”, a explicat CEO-ul Patria Bank.
Printre semnalele de alarmă urmărite de bancă se numără reducerea cifrei de afaceri, diminuarea sumelor care circulă prin conturile companiei, oprirea unor proiecte de investiții sau imposibilitatea antreprenorului de a mai asigura contribuția proprie necesară finanțării.
„Ne uităm la evoluția cifrei de afaceri. Ne uităm la evoluția proiectelor de investiții, dacă există astfel de proiecte. De ce, dintr-odată, proiectele de investiții s-au oprit? Pentru că este cea mai rea situație să începi un proiect de investiții, să pui capital, atât propriu, cât și creditul de la bancă, și să ajungi într-un punct în care acel proiect nu este finalizat”, a declarat bancherul.
Patria Bank acordă în prezent o importanță tot mai mare comitetelor de monitorizare a creditelor, care au ajuns să beneficieze de același număr de ore alocate ca cele responsabile cu aprobarea finanțărilor. Pentru Valentin Vancea, acest lucru este esențial într-o perioadă în care unele companii pot avea dificultăți financiare fără ca antreprenorii să realizeze imediat cât de mult s-a deteriorat situația businessului lor.
Slaba capitalizare, o problemă veche a firmelor românești, care devine tot mai vizibilă
Dincolo de problemele economice din 2026, CEO-ul Patria Bank atrage atenția că multe firme românești au intrat în această perioadă dificilă cu vulnerabilități financiare acumulate de-a lungul anilor, una dintre cele mai importante fiind capitalizarea insuficientă.
„Această slabă capitalizare a companiilor românești apare în aproape toate rapoartele de stabilitate financiară ale Băncii Naționale. Oricum, este identificată foarte clar ca vulnerabilitate la nivelul economiei naționale. A apărut tot timpul. De peste zece ani este enumerată în rapoartele Băncii Naționale ca o vulnerabilitate, ca o problemă”, a explicat Valentin Vancea.
Bancherul consideră că situația are legătură inclusiv cu modul în care antreprenorii au ales să își utilizeze profiturile, în condițiile în care o parte dintre aceștia au preferat să retragă banii din firme în loc să îi păstreze pentru consolidarea capitalurilor proprii.
„Nu exista această educație financiară că o companie cu un grad corespunzător de capitalizare este mult mai bine văzută din perspectiva oricărui finanțator. Pentru că aceasta arată seriozitatea investitorului, a acționarului din acel business”, a precizat CEO-ul Patria Bank.
Într-un an în care tot mai mulți antreprenori sunt preocupați în primul rând de supraviețuirea afacerii, capitalizarea, lichiditățile și capacitatea de a-și plăti obligațiile la timp devin esențiale, iar diferența dintre o firmă care reușește să depășească perioada dificilă și una care ajunge în insolvență poate fi dată tocmai de resursele financiare pe care le are la dispoziție.