Tilturi de stat vs. depozite bancare: Cum arată dobânzile?
Nevoia statului de a-și finanța deficitul bugetar l-a transformat într-un concurent direct al băncilor pentru economiile românilor, mai ales că titlurile de stat au un avantaj important: dobânzile nu sunt impozitate. În plus, emisiunile FIDELIS și TEZAUR au devenit lunare, oferind populației alternative la depozitele bancare.
Românii au împrumutat statul anul trecut cu 47 de miliarde de lei prin programele FIDELIS și TEZAUR, conform lui Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei. Spre comparație, soldul depozitelor bancare ale populației ajunsese la 343,1 miliarde de lei la finalul anului 2025, potrivit Fondului de Garantare al Depozitelor Bancare (n.red: suma nu înseamnă că acestea sunt sumele noi acumulate în depozite în 2025).
Deși cele 47 de miliarde de lei atrase de stat într-un singur an reprezintă o sumă de aproximativ 7,3 ori mai mică decât valoarea depozitelor populației la sfârșitul anului, cifrele arată dimensiunea tot mai importantă a finanțării statului prin economiile românilor. Cele două valori măsoară însă lucruri diferite: subscrierile realizate pe parcursul unui an și soldul depozitelor la o anumită dată.
În noiembrie 2026, noua ediție FIDELIS oferă dobânzi de 6,60% pe an pentru titlurile în lei cu maturitatea de doi ani și de 7,60% pentru donatorii de sânge. În cazul programului TEZAUR, oferta valabilă până la 6 noiembrie prevedea o dobândă de 6,50% pentru titlurile cu maturitatea de un an.
Prin comparație, cele mai atractive depozite bancare ajung la dobânzi de aproximativ 7% pe an, însă multe dintre ofertele competitive se situează în intervalul 5,5%-6,5%. Diferențele devin mai importante atunci când luăm în calcul și impozitul de 10% aplicat dobânzilor bancare, de care câștigurile din titlurile de stat sunt scutite.
CEO Patria Bank: „Îl simțim foarte pregnant”. Cum concurează statul cu băncile pentru economiile românilor
Într-un interviu acordat Wall-Street.ro, Valentin Vancea, CEO-ul Patria Bank, recunoaște că Ministerul Finanțelor a devenit un competitor tot mai prezent pe piața economisirii, în condițiile în care emisiunile de titluri de stat sunt organizate aproape lunar.
„Acum, practic, pentru o perioadă de aproximativ o săptămână, în cadrul fiecărei luni, statul este un jucător în piață pentru atragerea de surse de la populație. Deci, da, este un jucător. Până la urmă, întotdeauna a fost un jucător. Îl simțim, îl simțim foarte pregnant”, a explicat Valentin Vancea.
Dobânzile atractive și scutirea de impozit sunt două dintre avantajele prin care statul concurează cu băncile, iar efectele acestei concurențe sunt resimțite de instituțiile de credit. Presiunea este cu atât mai importantă cu cât depozitele reprezintă una dintre principalele surse de finanțare ale băncilor comerciale. Acestea atrag economiile populației și ale companiilor, pe care le utilizează, alături de alte resurse, pentru acordarea de credite.
Cum influențează FIDELIS și TEZAUR costurile băncilor comerciale
Concurența dintre stat și bănci nu se rezumă doar la dobânzile afișate pentru populație. Pentru instituțiile de credit, atragerea resurselor financiare presupune costuri care influențează activitatea de creditare. Valentin Vancea explică mecanismul printr-o comparație simplă: băncile cumpără bani și vând bani.
„Evident că este un impact. Eu întotdeauna folosesc această descriere foarte simplă: băncile cumpără bani și vând bani. Băncile atrag surse și le plasează, dincolo de fondurile proprii, de capitalurile băncilor. Băncile niciodată nu pot să aibă atâtea fonduri proprii pentru această activitate de creditare”, a explicat Valentin Vancea.
Băncile nu se finanțează exclusiv prin depozitele populației, ci folosesc și resurse atrase de la companii, de la alte instituții financiare sau prin diferite instrumente de finanțare. Indiferent de proveniență, aceste resurse au un cost, iar acesta este unul dintre elementele care contribuie la stabilirea dobânzilor pentru creditele acordate clienților.
„Evident că, până la urmă, costul acestor surse este un element de cost important. Pe partea cealaltă, când ne gândim că băncile trebuie să dea credite, costul unui credit este determinat de câteva categorii mari de costuri: costul de finanțare, costul riscului și costurile operaționale”, a precizat CEO-ul Patria Bank.
Cu alte cuvinte, dobânzile pe care băncile le oferă pentru atragerea depozitelor sunt doar una dintre componentele care influențează prețul creditelor. Instituțiile de credit trebuie să acopere și riscul de neplată, cheltuielile operaționale și celelalte costuri ale activității.
FIDELIS și TEZAUR scumpesc creditele bancare? Ce spune CEO-ul Patria Bank
Deși recunoaște presiunea exercitată de titlurile de stat asupra pieței depozitelor, Valentin Vancea nu consideră că se poate stabili o legătură directă între emisiunile FIDELIS și TEZAUR și creșterea dobânzilor la creditele bancare. Întrebat dacă FIDELIS contribuie la scumpirea creditelor, CEO-ul Patria Bank a respins această interpretare, subliniind că finanțarea statelor prin obligațiuni reprezintă o practică obișnuită pe piețele financiare.
„Nu, nu aș spune asta. Putem să spunem foarte multe lucruri. Până la urmă, statul trebuie să se împrumute. Aceste instrumente nu au fost inventate de statul român, toate statele se împrumută, emit obligațiuni care sunt cumpărate de state, sunt cumpărate de companii sau de persoane fizice. Deci este un mod normal în care funcționează piețele financiare”, a declarat Valentin Vancea.
De ce românii continuă să prefere depozitele bancare: riscul de a nu recupera valoarea nominală la FIDELIS
Dincolo de dobânzi și de avantajele fiscale, una dintre diferențele importante dintre depozitele bancare și titlurile de stat este modul în care românii pot avea acces la bani înainte de scadență. Valentin Vancea explică faptul că o parte semnificativă a populației continuă să prefere depozitele bancare tocmai pentru predictibilitatea acestora.
„Numai că, pe de altă parte, există o categorie în continuare semnificativă a populației care preferă depozitele bancare, pentru că le dau o altă predictibilitate. Investiția în titlurile de stat FIDELIS sau TEZAUR este diferită”, a explicat CEO-ul Patria Bank.
În cazul titlurilor FIDELIS, investitorii au posibilitatea de a le vinde la Bursa de Valori București înainte de maturitate. Această opțiune oferă lichiditate, însă prețul de tranzacționare poate fi mai mic decât valoarea nominală a titlurilor, în funcție de condițiile din piață.
Astfel, cineva care a investit 10.000 de lei în titluri FIDELIS și are nevoie de bani înainte de scadență ar putea fi nevoit să le vândă cu mai puțin decât suma investită inițial.
„Pe partea FIDELIS, într-adevăr, există și acea cotare la bursă. Numai că, în contextul în care bursa câteodată evoluează și se văd corecțiile pe care le-am avut în ultimul timp, anumite persoane realizează că, dacă vor să lichideze acele investiții în titlurile de stat FIDELIS, nu pot să recupereze 100%, cum este cazul unui depozit. Pot să le vândă pe bursă cu 99%, 98% sau 97% și atunci realizează că nu întotdeauna o să primească nominalul”, a explicat Valentin Vancea.
CEO-ul Patria Bank subliniază că situația este diferită atunci când investitorul păstrează titlurile de stat până la maturitate.
„Dacă așteaptă până la maturitate, un an, doi ani, trei ani, cinci ani sau șapte ani evident că atunci statul va întoarce suma integrală. Dar dacă au nevoie să disponibilizeze acea sumă, așa cum se întâmplă în cazul unui depozit, realizează că, de fapt, este un alt produs de investiție și economisire”, a precizat Valentin Vancea.
CEO Patria Bank: Statul va continua să concureze cu băncile și în următorii ani
Prezența tot mai frecventă a Ministerului Finanțelor pe piața economisirii este determinată de nevoia statului de a atrage resurse pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Întrebat dacă emisiunile lunare de titluri de stat reprezintă o strategie temporară, până când România va reuși să își reducă deficitul, Valentin Vancea a explicat că este dificil de anticipat cum va evolua politica de finanțare a Ministerului Finanțelor.
„Îmi este foarte greu să anticipez acum care va fi strategia Ministerului Finanțelor din perspectiva atragerii surselor. Aș putea spune că mai degrabă va rămâne aceeași prezență a Ministerului Finanțelor în piață pe o perioadă, cel puțin pe termen mediu, adică în următorii unu-doi ani. Eu nu cred că se va schimba ceva”, a declarat CEO-ul Patria Bank.
Cât de sigure sunt depozitele bancare în comparație cu titlurile de stat
O altă diferență importantă între cele două instrumente de economisire ține de mecanismele prin care sunt protejați banii populației. În România, depozitele bancare eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare instituție de credit, prin schema de garantare aplicabilă.
În schimb, titlurile de stat reprezintă obligații de plată ale statului român și nu beneficiază de o schemă de garantare similară celei aplicabile depozitelor bancare.
„Până la urmă, aceste instrumente poartă într-adevăr riscul suveran al statului român. Dacă este să ne raportăm la ceea ce înseamnă un depozit bancar, există Fondul de Garantare a Depozitelor, unde limita este de 100.000 de euro. Într-adevăr, pe partea de titluri de stat nu există această limită, pentru că emitentul este statul român”, a explicat Valentin Vancea.
Principalul risc al titlurilor de stat este cel suveran, respectiv posibilitatea ca statul să nu își mai poată achita datoriile, însă investitorii trebuie să ia în calcul și inflația, care poate eroda câștigurile reale, fluctuațiile cursului valutar sau eventualele modificări ale legislației fiscale. Am explicat pe larg aceste riscuri într-un articol Wall-Street.ro despre siguranța banilor investiți în titluri de stat.
