Creșterea impozitelor pe venituri din dividende, bursă și criptomonede
Anul 2026 aduce majorări semnificative și pentru veniturile realizate din investiții. Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, iar câștigurile din vânzarea de acțiuni prin case de brokeraj românești cresc de la 1% la 3% pentru deținerile de peste un an și de la 3% la 6% pentru deținerile de sub un an. Tranzacțiile fără broker vor fi impozitate cu 16%.
În plus, câștigurile realizate din criptomonede vor fi impozitate cu 16%.
A intrat în vigoare „taxa Temu” pentru coletele din China
Tot de la 1 ianuarie 2026 a intrat în vigoare legea care prevede taxa de 25 de lei pusă pe coletele care vin din afara UE și a căror valoare se situează sub plafonul de 150 de euro, măsura fiind parte din pachetul de măsuri luate de Guvernul Bolojan.
Sunt vizate coletele care intră pe teritoriul României, cu loc de începe al livrării în afara teritoriului UE, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 de euro, indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.
Această taxă va fi plătită de către furnizorul bunurilor, persoana care expediază coletul sau entitatea care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanță de bunuri. Legea precizează că în cazul retururilor, taxa nu se rambursează.
Cresc accizele pentru alcool și combustibil
Nivelul accizelor la bere, vin, alcool şi combustibili se majorează din nou de la 1 ianuarie 2026, a doua oară în ultimele şase luni.
Astfel, acciza la bere creşte la 5,83 lei/hl grad Plato, de la 5,30 lei, pentru vinuri liniştite la 11 lei/hl, de la 10 lei, iar pentru vinuri spumoase la 83,81 lei, de la 76,19 lei.
Pentru alcoolul etilic, acciza se majorează la 5.848,49 lei/hl de alcool pur (2.924,23 lei pentru alcoolul produs în micile distilerii), de la 5.316,81 (2.658,39 pentru micile distilerii).
Pentru benzină cu plumb, acciza urcă la 3.598,98/1000 litri, de la 3.271,80 lei, iar pentru cea fără plumb la 3.059,80, de la 2.781,64. În cazul motorinei, acciza se majorează la 2.804,29 /1000 litri, de la 2.549,35 lei în prezent.
Modificările aduc și o schimbare bună pentru români: crește salariul minim
Salariul minim va crește acest an, dar nu din ianuarie, ci de la jumătatea anului. Mai exact, salariul minim brut va rămâne neschimbat la 4.050 lei în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026. În această perioadă, suma neimpozabilă inclusă în salariul minim rămâne de 300 lei/lună. Începând cu 1 iulie, salariul minim va crește la 4.325 lei, iar suma neimpozabilă va scădea la 200 lei/lună.
Modificări la taxele și impozitele locale
Proprietarii de clădiri și autoturisme trebuie să se aștepte la majorări ale impozitelor locale. Impozitul pe clădiri va fi calculat între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă, dar cota minimă din 2025 va fi menținută pentru 2026.
Impozitele pe autoturisme cresc semnificativ: pentru mașinile mici, cu capacitate cilindrică până la 1.600 cm³, acestea pot fi chiar duble față de prezent; pentru autoturismele între 1.600 și 2.000 cm³, creșterea va fi de aproape jumătate; pentru cele între 2.000 și 3.000 cm³, majorarea va fi moderată, între 10% și 25%, iar pentru autoturismele peste 3.000 cm³, impozitul va fi similar sau ușor mai mare față de 2025, în funcție de norma de poluare. Vehiculele electrice vor plăti o taxă fixă de 40 de lei, iar cele hibride cu emisii ≤50 g/km beneficiază de reducere de 30%.
Se schimbă taxele și pentru românii care fac Airbnb
Venituri din închirierea imobilelor veniturile obținute din închirierea în regim hotelier (ex. Booking sau Airbnb) vor fi impozitate prin aplicarea unei cote forfetare de 30% din venitul brut anual. Activitățile derulate într-o proprietate cu mai mult de șapte camere vor fi tratate ca activitate independentă.
PFA și activități independente: contribuții mai mari la sănătate
Începând cu 1 ianuarie 2026, plafonul pentru contribuția la sănătate (CASS) crește semnificativ, de la 60 la 72 de salarii minime brute, pentru veniturile realizate în 2026. Aceasta înseamnă că persoanele cu venituri mari din activități independente, PFA, profesii liberale, chirii sau investiții vor plăti contribuții mai mari la sănătate.
În ceea ce privește celelalte taxe și impozite aplicabile PFA-urilor, acestea rămân neschimbate față de anul 2025, ceea ce înseamnă că impactul fiscal major va veni în principal din creșterea plafoanelor CASS pentru veniturile mari.
Ce se schimbă pentru microîntreprinderi și SRL-uri?
Modificările fiscale din 2026 vizează și mediul de afaceri, cu reguli noi pentru microîntreprinderi și SRL-uri, care vor trebui să se adapteze rapid pentru a evita sancțiuni sau chiar dizolvarea societăților.
Pentru microîntreprinderi, se introduce o cotă unică de impozitare de 1% din cifra de afaceri, indiferent de profitul realizat. În același timp, plafonul pentru regimul microîntreprinderilor scade la 100.000 euro venituri anuale, iar firmele care doresc să rămână în acest regim trebuie să depună declarația până la 31 martie 2026 și să îndeplinească condițiile stricte, inclusiv să aibă cel puțin un salariat.
De asemenea, asociații care dețin peste 25% din mai multe firme pot păstra regimul micro doar pentru o singură societate, restul fiind obligate să treacă la impozit pe profit, ceea ce implică o povară fiscală mai mare.
Impozitul minim pe cifra de afaceri se reduce și își pregătește dispariția
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro, iar acest sistem va fi eliminat complet începând cu anul fiscal 2027. Tot din 2027, va fi eliminat și impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS).
În plus, firmele vor avea obligația de a păstra în patrimoniu activele și imobilizările pentru care s-au acordat facilități fiscale timp de până la cinci ani. Nerespectarea acestei obligații poate atrage ajustări fiscale și sancțiuni.
Firmele trebuie să fie mai „disciplinate” fiscal și să aibă cont la bancă
2026 aduce și reguli mai stricte privind disciplina fiscală. SRL-urile cu o cifră de afaceri mai mare de 400.000 lei vor trebui să aibă un capital social minim de 5.000 lei, iar firmele noi vor începe cu 500 lei. Reducerea capitalului social sub limita minimă impusă de lege este interzisă și poate duce la dizolvarea societății.
De asemenea, toate firmele trebuie să dețină cel puțin un cont bancar sau la Trezoreria Statului. Lipsa unui cont de plăți poate atrage declararea firmei ca inactivă fiscal de către ANAF, cu efecte imediate: TVA nedeductibil, cheltuieli nedeductibile și riscul de dizolvare. Nedeclararea situațiilor financiare în termen de cinci luni atrage de asemenea declararea ca inactivă fiscal, iar inactivitatea prelungită peste un an poate conduce la solicitarea dizolvării firmei.
Pentru firmele inactive între unu și trei ani, termenul de reactivare este de 90 de zile, iar pentru cele inactive de peste trei ani, de 30 de zile. Nerespectarea acestui termen duce la dizolvarea și radierea societății din oficiu.
Magistrații sunt singurii români care nu sunt atinși de modificările fiscale
Ședința CCR de pe 29 decembrie care a vizat măsurile privind pensiile magistraților s-a încheiat cu o nouă amânare. Următoarea ședință va avea loc pe 16 ianuarie.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
