In ziua audierilor din Parlament a noului Guvern, mediul de afaceri a simtit din plin tunurile PSD intoarse cu toate fortele si cu masuri de impozitare excesiva. Desi auzim cu totii de ani de zile refrenul "Romania are nevoie de predictibilitate si stabilitate la nivel fiscal si legislativ", in realitate se intampla exact contrariul. Guvernul Tudose schimba macazul de la relaxare fiscala, la impozitare excesiva si anunta impozit pe cifra de afaceri (si nu pe profit), crestere abrupta a salariului minim si o taxa de solidaritate pentru persoanele cu venituri mari, fara prea multe detalii. Pe langa amanarea reducerii TVA si infiintarea unui al doilea fond de investitii al statului (dupa ce primul a fost amanat), cireasa de pe tort a fost anuntul desfiintarii pilonului II de pensii, care ulterior a fost retras dupa ce liderii PSD l-au mustrat pe ministrul Finantelor pentru "initiativa". Spectatorii acestui spectacol ridicol: un mediu privat confuz, un leu si o bursa in cadere.

Masurile sunt justificate prin faptul ca Romania are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la buget din Uniunea Europeana.

"Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din Romania, (impozit pe cifra de afaceri) incepand cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va inlocui impozitul pe profit si va avea 2 sau 3 trepte de impozitare", se arata in noul program de guvernare.

Masura, o mare noutate fiscala, aduce beneficii statului, care incaseaza bani indiferent daca firmele fac sau nu profit, si dezavantajeaza puternic companiile cu rulaje mari si profituri mici, care vor plati sume tot mai mari pe masura ce se dezvolta.

Impozitul pe cifra de afaceri trebuie diferentiat pe domenii de activitate

Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, sustine ca schimbarea sistemului de impozitare a companiilor trebuie analizata cu foarte mare atentie, iar cotele de impunere trebuie diferentiate pe domenii de activitate.

Citeste si:
COVID-19|Cioloș: Trebuie mai multă fermitate și claritate în...
Coronavirus | Cioloș: Trebuie...

“In cazul impozitarii cifrei de afaceri va fi cota progresiva, dar nu stim cum va functiona, nu avem detaliile in momentul de fata. Dar nu cred ca se poate impozita in mod uniform, in diverse domenii de activitate. Sunt domenii in care, prin definitie, ai cifra de afaceri mare si profit mic, sau domenii in care ai cifra de afaceri mica si profit mare. Mergand la o impozitare nediferentiata pe domenii de activitate, s-ar putea ca impactul sa fie devastator pentru unele domenii si favorabil pentru altele”, a explicat Ionut Dumitru pentru wall-street.ro.

In opinia sa, noul program de guvernare contine schimbari majore, care trebuie foarte bine cantarite inainte de implementare.

Directia in care se merge este de impozitare progresiva si a veniturilor si a profiturilor prin introducerea acelei taxe de solidaritate, plus cotele diferentiate de 0 si 10% la impozitarea pe venit. In mod clar, taxa de solidaritate va adauga o presiune fiscala mai mare la cei cu salarii mai mari”, a mai spus Dumitru.

El considera ca aceste doua masuri vor avea impactul cel mai puternic in economie, dintre cele nou anuntate, si, de aceea, este necesara o atentie sporita cu privire la stabilirea parametrilor in cazul impozitarii companiilor si a tuturor caracteristicilor pentru impozitul global, respectiv cotele de impozitare, deduceri etc.

Citeste si:
Cum vrea UE sa compenseze scaderea veniturilor dupa Brexit
Cum vrea UE sa compenseze...

Explicatii vagi cu privire la taxa pe solidaritate

Programul de guvernare nu ofera detalii cu privire la taxa de solidaritate, insa aceasta urmeaza sa se aplice din 2018. "Vom introduce contributia de solidaritate incepand cu 1 ianuarie 2018, dar si o taxa suplimentara pe produsele al caror consum are un impact negativ major asupra sanatatii populatiei", arata programul.

Insa ministrul desemnat al Finantelor, Ionut Misa, a explicat ca taxa de solidaritate se va adresa in special celor cu venituri exceptionale. "Astazi analizam plafonul de minim 10 salarii minime pe economie. Este vorba de ce depaseste 14.500 lei net. (...) Nu am definit inca procentul", a spus Misa.

O alta masura cu impact puternic asupra mediului de afaceri este reprezentata de majorarea salariului minim mult mai rapid decat se prevedea in programul anterior. Astfel, salariul minim urmeaza sa creasca la 2.000 de lei anul viitor (fata de varianta anterioara de 1.510 lei) si sa ajunga la 3.000 de lei in 2020 (de la 1.750 de lei in vechiul program).

Referitor la acest aspect, Ionut Dumitru este de parere ca salariile trebuie sa creasca, dar cresterile trebuie foarte bine cantarite, pentru ca risca sa deterioreze productivitatea economiei.

Citeste si:
Contributia la Pilonul II va creste la 5% din 2021, anunta Florin Citu
Contributia la Pilonul II va...

Daca nu ai si cresteri de productivitate care sa sustina aceste majorari ale salariilor, nu facem decat sa deterioram competitivitatea.

Ionut Dumitru

Si punctul de pensie va creste mai accelerat in noua varianta a programului de guvernare. “La 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 - 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 - 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 - 1.400 lei si la 1 octombrie 2020 - 1.775 lei", arata documentul mentionat.

De asemenea, pensia minima urmeaza sa creasca la 650 lei de la 1 ianuarie 2018.

Reducerea TVA se amana

In schimb, reducerea TVA de la 19% la 18%, promisa pentru 1 ianuarie 2018, se amana cu un an, iar TVA la locuinte nu se mai reduce la zero. “Stim cu totii ca executia bugetara de pana acum nu este deloc imbucuratoare, presiunile pe buget sunt foarte mari si, in aceste conditii, este evident ca trebuie regandite toate masurile care ar avea un impact bugetar major”, a explicat Dumitru.

De asemenea, acordarea vouchere-lor de vacanta se amana pentru 2018, desi PSD promisese in campania electorala acordarea unui tichet de vacanta fiecarui bugetar in acest an.

Si Codul Economic, prevazut pentru primul trimestru din 2017, se amana. Insa Guvernul promite ca pentru populatie vor exista cel mult 10 taxe, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate, vignieta.

Toate celelalte taxe, tarife si comisioane vor fi eliminate. Pentru agentii economici, numarul taxelor fiscale si nefiscale va fi de maxim 40”, se mentioneaza in document.

In schimb, guvernul promite tinerilor credite bancare cu dobanda subventionata, de la 1 ianuarie 2018. "Tinerii vor fi sustinuti si vor putea ca, pana la implinirea varstei de 26 de ani, sa apeleze la credite fara dobanda, garantate in proportie de 80% de catre stat, de maxim 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei parti din constructia unei locuinte", arata noul program de guvernare.

Alte masuri cuprinse in noul program se refera la o noua taxa pentru companiile din energie, cel mai tarziu la finalul anului 2017, inasprirea legislatiei privind firmele, astfel ca, pana la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ vor fi obligate sa-si reintregeasca capitalul, masuri pentru combaterea muncii la negru, de la 1 ianuarie 2018.

Un nou fond de investitii al statului, desi primul este intarziat

De asemenea, programul prevede infiintarea unui al doilea fond de dezvoltare al statului, desi in cazul primului, cuprins in programul precedent, se inregistreaza intarzieri semnificative.

"Alaturi de FSDI, cel tarziu in primul trimestru din 2018, se va crea un Fond National de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul detine participatii si care in prezent sunt administrate de AVAS, dar si companii de stat care nu vor putea fi incluse in FSDI din cauza interdictiei europene, care stipuleaza faptul ca in unele cazuri, companiile de productie si distributie nu pot fi administrate de aceeasi enitate, evitandu-se in acest fel comportamentul de monopol", arata documentul.

Astfel, Transelectrica si Transgaz vor fi administrate si detinute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de catre FSDI, iar AVAS se desfiinteaza.

"Ca si FSDI, FND va ramane pe toata perioada de functionare in proprietatea exclusiva a statului roman", mai prevede documentul.

Pilonul II de pensii dispare...sau nu?

Desi nu este prevazuta in mod expres in programul de guvernare, o alta masura anuntata de noul executiv zguduie piata financiara: Pilonul II de pensii se desfiinteaza.

Anuntul a facut de ministrul Finantelor, Ionut Misa, chiar in momentul audierilor din Parlament, insa ulterior a fost retras.

Initial, ministrul a declarat ca sistemul, care administreaza active de aproape 40 de miliarde lei, va fi desfiintat, banii vor fi returnati contribuabililor, iar acestia vor trebui sa aleaga intre Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat.

Acesta nu considera ca masura reprezinta o nationalizare a pensiilor private.

“Banii se vor intoarce la toti cei care au cotizat, ei avand posibilitatea sa opteze pentru bugetul asigurarilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Vor alege daca banii lor vor fi administrati de stat sau privat. Nu am stabilit un calendar, intentionam spre sfarsitul anului”, a explicat Misa.

Potrivit acestuia, masura este justificata in contextul in care beneficiile Pilonului II nu sunt atat de mari, iar comisionele incasate de fondurile din Pionul II sunt consistente.

“La nivelul Pilonului II de pensii astazi sunt acumulate 40 miliarde lei. Din analiza pe care am facut-o impreuna cu colegii, pensia pe care ar primi-o astazi un contributor la Pilonul II de pensii ar fi undeva la 25 de lei pe luna", a spus Misa.

La scurt timp, insa, atat premierul desemnat, Mihai Tudose, cat si presedintele PSD, Liviu Dragnea, au infirmat anuntul lui Misa, Dragnea sustinand ca este "o prostie". La randul sau, Tudose a spus " Nu se desfiinteaza. Punct!"

La fel de repede a venit si "rectificarea" de la Minister. Printr-un comunicat de presa, Ionut Misa sustine ca nu a declarat ca va sustine desfiintarea Pilonului ll, ci doar a raspuns unei intrebari care "probabil, a fost interpretata gresit". El a mai precizat ca regreta "confuzia creata".

Anuntul desfiintarii Pilonului II, singura explicatie pentru scaderea Bursei

Principalii indicatori ai Bursei de Valori Bucuresti (BVB) pierdeau peste 4%, iar leul s-a devalorizat pana la cotatii de peste 4,57 lei/euro, dupa publicarea informatiilor despre noul program de guvernare, scrie News.ro.

La ora 15.25, indicele BET, al celor mai importante 10 actiuni, pierdea 2,4%, dupa ce scazuse anterior chiar cu 4%, iar indicele BET-NG, al titlurilor din energie, cobora cu 3,8%, dupa ce initial pierduse peste 5%.

Pana la inchiderea sedintei, indicele BET a ajuns la o pierdere de 3,83%, iar indicele BET-NG a scazut cu 4,89%.

Brokerii sustin ca motivul scaderii este anuntul desfiintarii Pilonului II de pensii.

"Fondurile au participatii pe bursa, daca vor trebui sa dea banii inapoi vor trebui sa vanda activele. Alt motiv nu vad, mai ales ca bursele europene sunt stabile. Este greu de estimat ce impact va avea pe termen mediu, va depinde de informatiile care vor aparea pe parcurs", a declarat, pentru News.ro, brokerul Adrian Simionescu.

De asemenea, leul a pierdut circa 0,5% din valoare, cursul euro/leu urcand de la 4,55 unitati la 4,5740 unitati in jurul orei 15.25.Pana la finalul sedintei nu s-au mai inregistrat oscilatii majore.

Klaus Iohannis, catre PSD-ALDE: Ati bagat tara in criza fiindca nu ati stiut sa guvernati

Presedintele Klaus Iohannis a cerut noului Guvern, dupa ceremonia de depunere a juramantului sa inceteze ”topaiala fiscal-bugetara” si sa respecte toate angajamentele pe care Romania si le-a asumat fata de tarile partenere si aliate din Uniunea Europeana si NATO. El a avertizat ca PSD-ALDE a bagat tara in criza, dupa primele sase luni de guvernare, fiindca nu a stiut sa guverneze.

"Ati bagat tara in criza fiindca nu ati stiut sa guvernati. (…) Fie ca aceasta a doua incercare de guvernare sa aiba mai mult succes decat prima. Eu mi-o doresc, romanii si-o doresc si pot doar sa sper foarte tare ca si dumneavoastra va doriti acelasi lucru", a spus Iohannis, potrivit News.ro.

De asemenea, seful statului a Iohannis a atras atentia noilor ministri si liderilor PSD-ALDE ca programul de guvernare cu care coalitia a venit in fata romanilor in alegeri a fost schimbat in "puncte esentiale", precizand ca acum majoritatea nu mai poate folosi argumentul ca este un program votat de romani.

"Gasim coalitia cu un nou Guvern si, surprinzator, cu un nou program de guvernare. Noi taxe se anunta pentru romani, noi impozite. Dupa ce abia am promulgat legea prin care cresc salariile romanilor, deja se anunta contramasuri. Programul de guvernare a fost schimbat in puncte sensibile. Nu veti mai putea merge in fata romanilor cu argumentul ca acest program de guvernare a fost votat", le-a spus Iohannis membrilor Guvernului.

El a afirmat ca este "dreptul legitim" al coalitiei de a schimbat programul de guvernare, insa a subliniat problema trecerii, in doar sase luni, de la reduceri de taxe la reintroduceri de taxe.

CDR: Discutiile cu privire la Pilonul II sporesc neincrederea in masurile propuse

Si reprezentantii Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) sustin ca discutiile cu privire la Pilonul II de pensii, care arata ca decidentii responsabili se contrazic asupra oportunitatii masurii, au drept consecinta cresterea neincrederii asupra modului cum au fost fundamentate aceste masuri..

Organizatia, care reuneste 45 de organizatii sau membri asociati din mediul de afaceri, a reactionat la masurile cuprinse in noul program de guvernare, considerand ca astfel de propuneri slabesc increderea in clasa politica si in executiv si ar putea avea ca efect diminuarea drastica a volumului investitiilor private, romanesti si straine, si deteriorarea indicatorilor de dezvoltare economica si sociala.

Membrii coalitiei sunt nemultumiti ca astfel de masuri au fost propuse fara nicio consultare a mediului de afaceri si critica modul in care au fost comunicate.

"Masurile propuse au un impact major asupra economiei romanesti si nu pot fi luate fara consultare publica si analiza de impact al aplicarii lor. Faptul ca, in procesul de comunicare (a se vedea, spre exemplu, "desfiintarea pilonului II de pensii"), decidentii responsabili se contrazic asupra oportunitatii lor are drept consecinta cresterea neincrederii asupra modului cum au fost fundamentate aceste masuri", se arata intr-un comunicat al coalitiei.

Oamenii de afaceri din cadrul CDR considera ca astfel de masuri au efecte economice profunde si vor provoca transformari de structura in economia romaneasca, cu efecte precum inhibarea unor tipuri de activitati care sustin cresterea economica a Romaniei in prezent.

"Avand in vedere stadiul dezvoltarii intreprinderilor romanesti, propunerile de modificare a sistemului de impozitare sunt de natura a afecta investitii de amploare si de a compromite ciclul pozitiv de crestere in care se afla economia romaneasca".


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Citește și
Datoriile companiilor de stat au ajuns la 6% din PIB.Unde se duc banii
Setari Cookie-uri