Cu ce bani vom construi România de mâine? Răspunsul lui Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania

În urmă cu 20 de ani, în 2005, România se afla în plin proces de reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană. În același an, Banca Transilvania, care avea să ajungă liderul pieței bancare din România, avea o cotă de piață de doar 3,9%. Dacă economia noastră a crescut, dar a avut unele sincope, Banca Transilvania a reușit, în ultimele două decenii, să ajungă la o cotă de piață de peste 20%.  

Banca Transilvania, parte a Grupului BT, este cea mai mare bancă din România ca nivel de active, poziție pe care o ocupă din 2018, după achiziția BancPost. Instituția financiară de la Cluj a ajuns pe primul loc în clasamentul activelor în mandatul lui Ömer Tetik, CEO al BT începând din 2013.  

De unde plătim pentru România de mâine?

Unul dintre principalele motoare care au dus la creșterea economică românească au fost banii proveniți de la Uniunea Europeană. Mai exact, la fiecare 1 euro cu care a contribuit România la bugetul blocului comunitar, țara noastră a primit 3 euro înapoi. În afară de târgul financiar avantajos, un alt beneficiu al aderării la Uniunea Europeană este facilitarea relațiilor cu celelalte economii, un lucru care ne-a transformat într-o pepinieră europeană a sectorului IT.

Totuși, ne aflăm la un an distanță de închiderea rezervorului cu bani din PNRR, probabil unii dintre cei mai ieftini bani pe care România i-a avut la dispoziție. Întrebarea este: de unde vom plăti pentru marile proiecte de care are țara noastră nevoie, de la modernizarea spitalelor la infrastructură?

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că sectorul bancar va contribui esențial la nevoia de capital a României de mâine:

„Perioada post-PNRR vine cu o provocare esențială: asigurarea unei continuități în finanțarea proiectelor strategice. Deși fondurile europene, acolo unde au fost absorbite, s-au transformat într-un catalizator esențial pentru investiții, România are în continuare nevoie de investiții masive în infrastructură și digitalizare, iar băncile vor juca un rol esențial în susținerea acestor inițiative.”

România se va hrăni cu banii pe care românii îi strâng pentru pensie

Pe lângă sectorul bancar și fondurile europene, România mai are încă un rezervor de bani la care poate apela. Ömer Tetik atrage atenția asupra ritmului accelerat al dezvoltării pieței de capital din România în ultimii ani, precum și asupra acumulării tot mai importante de capital în fondurile de pensii și în economiile gospodăriilor. Bancherul subliniază că banii acumulați de români în fondurile de pensii private Pilon II și III vor putea fi folosiți, până la ieșirea la pensie a populației, pentru finanțarea economiei.

„Perspective optimiste vin din mai multe direcții, precum ritmul dezvoltării pieței de capital din România (în ultimii 2-3 ani), dar și din acumularea capitalului, atât în fondurile de pensii, cât și în gospodăriile individuale. Importanța sistemului de pensii private este crucială, atât pentru dezvoltarea pieței de capital, cât și pentru crearea de prosperitate pe termen lung. Prin fondurile de pensii se acumulează bani care, până în momentul în care sunt folosiți, finanțează parțial economia și investițiile, contribuind la dezvoltarea țării”, declară Ömer Tetik.  

Parteneriatele public-private și sprijinul instituțiilor internaționale

În contextul nevoii tot mai mari de capital, România trebuie să își diversifice sursele de finanțare. Pe lângă economiile interne și sectorul bancar, o altă direcție importantă este colaborarea mai strânsă cu instituțiile financiare internaționale și extinderea parteneriatelor dintre stat și mediul privat.

„O altă direcție este colaborarea mai apropiată cu instituțiile financiare internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții sau parteneriatele dintre mediul public și privat care pot asigura finanțarea infrastructurii critice, de la transport la energie”, spune Ömer Tetik.

Astfel de mecanisme ar putea asigura nu doar resursele necesare pentru proiecte mari, ci și disciplina investițională cerută de piața internațională.

Un avertisment: fără stabilitate, nu vine nimeni cu bani

Totuși, CEO-ul Băncii Transilvania avertizează că toate aceste inițiative, de la utilizarea fondurilor de pensii până la atragerea parteneriatelor internaționale, nu pot funcționa fără o condiție esențială: stabilitatea.

„Toate acestea nu pot fi realizate fără stabilitate fiscală și predictibilitate politică și legislativă, factori pe care îi vedem extrem de importanți în contextul volatil și imprevizibil actual”, spune Tetik.

În opinia sa, statul trebuie să dea un semnal clar că poate să-și echilibreze bugetul fără să crească impozitele, ci mai degrabă prin eficientizarea aparatului administrativ și reducerea birocrației.

„Statul trebuie să ofere predictibilitate, dar și să arate că reușește să realizeze consolidare fiscală și echilibrarea cheltuielilor cu veniturile, însă fără să crească impozitele, ci mai degrabă prin creșterea eficienței și reducerea birocrației,” conchide bancherul.  

Băncile, pensiile, parteneriatele și încrederea: ingredientele construcției României de mâine

România are în continuare nevoie de bani pentru a-și termina autostrăzile, a-și digitaliza instituțiile, a-și moderniza spitalele și a-și păstra forța de muncă acasă. Cu PNRR în declin, va fi nevoie de o arhitectură financiară nouă, în care băncile, piețele de capital, pensiile private, instituțiile europene și încrederea investitorilor vor fi componentele-cheie.