12 imagini
Este prima schimbare majoră de design de la lansarea bancnotelor euro, la 1 ianuarie 2002. În prezent, bancnotele folosesc poduri, ferestre și elemente arhitecturale fictive, tocmai pentru a evita favorizarea unei anumite țări sau culturi europene.
Noua serie ar putea renunța însă la neutralitatea arhitecturală și ar putea aduce pe bani figuri istorice reale. Alegerea riscă deja să provoace controverse: personalitățile propuse provin din doar șase dintre cele 20 de state care folosesc moneda euro, scrie The Guardian.
Beethoven, Marie Curie și Leonardo da Vinci ar putea apărea pe bancnote
Prima temă selectată de BCE, „Cultura europeană”, include șase personalități considerate reprezentative pentru patrimoniul cultural al continentului:
- Maria Callas, soprană greco-americană;
- Ludwig van Beethoven, compozitor german;
- Marie Curie-Skłodowska, cercetătoare polono-franceză;
- Miguel de Cervantes Saavedra, scriitor spaniol;
- Leonardo da Vinci, artist și inventator italian;
- Bertha von Suttner, pacifistă austriacă și prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Pace.
BCE susține că acestea sunt „personalități europene emblematice care au contribuit la construirea patrimoniului cultural al Europei”, iar realizările lor au avut ecou în întreaga lume.
Potrivit variantelor inițiale de repartizare, Maria Callas ar putea apărea pe bancnota de 5 euro, Beethoven pe cea de 10 euro, iar Marie Curie pe bancnota de 20 de euro.
Bertha von Suttner ar urma să fie reprezentată pe bancnota de 200 de euro.
Pe verso, bancnotele ar prezenta spații culturale europene, precum biblioteci, universități, piețe publice, festivaluri și spectacole.
Europa poate alege și păsări, râuri și cascade
A doua temă, „Râuri și păsări”, este dedicată naturii și protejării mediului.
Printre propunerile prezentate de BCE se numără:
- un izvor de munte și o pasăre cățărătoare de stâncă;
- o cascadă și un pescăraș albastru;
- o vale îngustă traversată de un râu și prigorii;
- un râu șerpuit și o barză albă;
- o gură de vărsare și un ciocîntors;
- un peisaj marin și un sulițar nordic.
BCE spune că tema evidențiază „reziliența și diversitatea ecosistemelor naturale ale Europei” și importanța protejării naturii și a mediului.
Pe verso ar urma să apară clădiri ale instituțiilor europene, precum Parlamentul European, Comisia Europeană sau Curtea Europeană de Conturi.
Astfel, europenii ar putea ajunge să aleagă, simbolic, între Beethoven și pescărașul albastru, Marie Curie și barza albă sau Leonardo da Vinci și peisajele naturale ale continentului.
Doar șase țări din zona euro sunt reprezentate prin personalități
Lista figurilor istorice ar putea deveni un subiect sensibil, deoarece doar șase țări sunt reprezentate: Germania, Franța, Italia, Spania, Austria și Grecia.
State precum România nu fac parte încă din zona euro, însă nici numeroase țări care folosesc deja moneda unică nu au o personalitate inclusă între variante.
Printre acestea se numără Portugalia, Belgia, Țările de Jos, Irlanda, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Croația, Cipru, Malta și Luxemburg.
Este exact problema pe care actualul design a încercat să o evite. Prima serie de bancnote a folosit poduri și clădiri fictive, inspirate din diferite perioade arhitecturale, pentru ca nicio țară să nu poată revendica simbolurile de pe bani.
În mod ironic, podurile fictive au devenit ulterior reale. Designerul olandez Robin Stam le-a reconstruit în orașul Spijkenisse, din apropierea Rotterdamului.
Europenii pot vota până pe 21 septembrie
BCE a selectat zece propuneri de design, identificate în sondaj doar prin litere de la A la J.
Numele designerilor nu sunt făcute publice în această etapă, pentru ca participanții să nu fie influențați de naționalitatea sau reputația acestora.
Sondajul public este deschis din 23 iulie 2026, ora 16:30 CET, până la 21 septembrie 2026, ora 23:59 CET. Poate participa orice persoană, indiferent de vârstă, naționalitate sau țara de reședință.
Consultarea este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.
Totuși, publicul nu va decide direct modelul câștigător. Consiliul guvernatorilor BCE va lua hotărârea finală spre sfârșitul anului 2026, după analizarea votului public, a unui sondaj reprezentativ, a evaluărilor tehnice și a recomandărilor unui juriu de design.
Noile bancnote nu vor ajunge prea curând în portofele
Chiar dacă modelul final va fi ales până la sfârșitul anului 2026, noile bancnote nu vor intra imediat în circulație.
BCE va trebui să decidă ulterior când începe producția și cum vor fi introduse treptat noile cupiuri. Procesul ar putea dura mai mulți ani.
„Bancnotele euro sunt mai mult decât un mijloc de plată. Ele reprezintă una dintre cele mai tangibile expresii ale Europei”, a declarat președinta BCE, Christine Lagarde, scrie Politico.
BCE intenționează să păstreze actualele valori de 5, 10, 20, 50, 100 și 200 de euro. Cel mai probabil, dimensiunile și culorile dominante vor rămâne aceleași, pentru a limita costurile de adaptare a bancomatelor și a echipamentelor care procesează numerar.
Bancnota de 500 de euro nu va reveni. BCE a încetat să o mai emită în 2016, pe fondul temerilor că era utilizată pentru spălarea banilor și alte activități ilegale.
De ce schimbă BCE bancnotele euro
Băncile centrale își modernizează periodic bancnotele pentru a face contrafacerea mai dificilă și pentru a introduce elemente de securitate mai bune.
Prima serie de bancnote euro a fost lansată în 2002, iar cea de-a doua serie a început să intre în circulație în 2013.
BCE vrea ca noua generație de bancnote să fie mai ușor de recunoscut, mai incluzivă pentru persoanele cu deficiențe de vedere și mai puțin poluantă.
Actualele bancnote sunt realizate din hârtie pe bază de fibră de bumbac, care le oferă textura și rezistența specifice. Banca centrală analizează în prezent variante prin care să le prelungească durata de viață și să reducă impactul asupra mediului.
Decizia finală privind aspectul noilor bancnote va fi anunțată la sfârșitul anului 2026, iar rezultatele consultării publice vor fi publicate după alegerea modelului câștigător.
