”Privind înapoi, cei 30 de ani au adus cu ei multe provocări și momente notabile care ne-au transformat în ceea ce suntem astăzi: o instituție fundamentală a pieței de capital, o scenă pe care urcă companiile și se fac vizibile în rândul publicului dar, de departe, cel mai important titlu câștigat este cel de finanțator al economiei țării noastre, rol pe care dorim să îl dezvoltăm în continuare”, spune Radu Hanga (foto), președintele Bursei de Valori București.
Primele companii care au avut curaj să vină pe o bursă relansată: Banca Transilvania, Dacia și… Carne Arad
În 1995, Bursa de Valori București se redeschidea într-un sediu temporar al Băncii Naționale a României, unde brokerii strigau cotațiile. Printre puținele companii care puteau fi tranzacționate la acea dată erau Carne Arad, TMK Artrom și Sanevit Arad.
Doi ani mai târziu, în 1997, primul val de companii majore venea la Bursa de Valori București: Banca Transilvania, Automobile Dacia Pitești, ALRO Slatina și Terapia Cluj.
Banca Transilvania și ALRO se tranzacționează și astăzi le Bursa de Valori București, grupul bancar din Cluj fiind poate cel mai bun exemplu de companie care s-a dezvoltat folosind mecanismele pieței de capital. Astfel, de-a lungul anilor, BT a realizat consolidări de acțiuni și numeroase majorări de capital social, în special prin emiterea de acțiuni gratuite și ofertarea de acțiuni noi către acționari existenți. Aceste operațiuni au fost făcute prin mecanisme bursiere (drepturi de preferință, subscrieri publice, distribuiri proporționale), ceea ce i-a permis să își întărească baza de capital fără împrumuturi externe.
La sfârșitul anilor ’90 a fost rândul SIF-urilor și a altor mari companii să se listeze le Bursa de Valori București, printre care Petrom și BRD, conturându-se astfel un bloc solid de emitenți care formau BET – indicele reprezentativ al pieței.
”Crearea indicilor reprezentativi, precum BET și BET-TR, a permis bursei să ofere investitorilor un barometru al pieței și, totodată, a fost de un real ajutor pentru lansarea ETF-urilor care urmăresc piața locală și prin care investitorii pot lua expunere indirectă pe companiile din indicele BET”, spune Radu Hanga.
De altfel, lansarea ETF-urilor (fonduri de investiții tranzacționabile) pe Bursa de Valori București a marcat un moment important în drumul popularizării investițiilor în rândul românilor obișnuiți. Astfel, la finalul anului 2012, când se lansa ETF BET Tradeville, valoarea activelor înregistrate de acesta era de doar 638.000 lei, în vreme ce astăzi același ETF a ajuns să aibă în administrare o avere de 658 milioane lei, adică de 1.000 de ori mai mult.
Crizele financiare care i-au făcut pe investitori să fugă de bursă
Nu toată istoria Bursei de Valori București este însă roz. Crizele financiare nu au ocolit piața locală, fie că vorbim de criza sub-prime din 2008, criza datoriilor suverane din 2011-2012, sau momentul de șoc de la începutul pandemiei COVID în 2020.
Deschidere a unei ședințe bursiere în timpul pandemiei COVID
Sursa foto: BVB
2008 rămâne însă de departe cel mai negru an din istoria BVB, scăderile în medie de 70% înregistrate în piață punând pe fugă investitorii și ducând la un blocaj aproape complet al IPO-ului timp de patru ani, antreprenorii nemafiind dispuși să își aducă firmele la cota bursei.
Gheața a fost spartă abia în 2013 de statul român care listat Nuclearelectrica și Romgaz, două dintre ”perlele” din energie de la acea dată. De altfel, IPO-ul Romgaz a generat un interes enorm în rândul românilor obișnuiți, devenind la acea dată cel mai mare din istoria bursei românești, cu o valoare de 390 mil. euro. A mai urmat un IPO major la o companie de stat un an mai târziu, la Electrica, după care statul român nu a mai făcut nicio listare până în ziua de astăzi.
Vechiul sediu și vechiul logo al Bursei de Valori București
În lipsa unui ajutor din partea statului pe partea de oferte publice, Bursa de Valori București s-a concentrat pe convingerea campionilor din mediul privat să își îndrepte atenția spre piață. O primă reușită majoră a venit în 2016, când s-a listat MedLife, în prezent cel mai mare operator de servicii medicale private din România.
În anii care au urmat, BVB a reușit să atragă și alte listări importante, precum cele ale Digi, Sphera sau One United, dar și numeroase listări de mici dimensiuni în nou lansata piață AeRO, care înlocuia vechiul Rasdaq și imaginea învechită pe care acest segment al bursei îl avea.
Ludwik Sobolowesky (dreapta), CEO BVB la acea dată, și Octavian Bădescu (centru), fondator Sameday Courier, la ceremonia de lansare a pieței AeRO.
Sursa foto: BVB
Seria IPO-urilor la Bursa de Valori București a culminat în 2023 cu Hidroelectrica, o companie majoritar controlată de stat care a fost adusă la cota BVB de un privat: Fondul Proprietatea, care deținea 20% din titlurile celui mai mare producător de energie din România.
IPO-ul Hidroelectrica a devenit de departe cel mai mare din istoria bursei românești, 1,9 miliarde euro reușind să fie atrași de la fondurile de investiții și de pensii, dar și de la micii investitori români care s-au îngrămădit să cumpere titlurile companiei.
Printre momentele care au contribuit decisiv la felul în care Bursa de Valori București arată astăzi este și creșterea numărului de companii listate consemnată în ultimele trei decenii. Vorbim de companii precum OMV Petrom, Banca Transilvania, Electrica și Hidroelectrica, care au devenit unele dintre cele mai tranzacționate acțiuni din piață
Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București
Listările au reușit să aducă și noi investitori în piață, 274.000 de conturi fiind astăzi înregistrate la BVB, o creștere de aproape 300% comparativ cu începutul anului 2021, de când Fondul de Compensare a Investitorilor publică datele.
Nicușor Dan, la acel moment primarul Bucureștiului, prezent la o deschidere a ședinței de tranzacționare
Sursa foto: BVB
Lichiditatea, sau valoarea tranzacțiilor, rămâne însă principala problemă pe care BVB trebuie să o rezolve, deși creșterea poate părea spectaculoasă dacă sunt comparate cifrele din 2024 cu cele din 1995, de la relansarea pieței.
”Deși valoarea tranzacțiilor pe BVB este încă departe de ceea ce se dorește de la o piață matură, lichiditatea a înregistrat totuși creșteri notabile în ultimii 30 de ani. Tranzacțiile din 1995 au însumat 250.000 lei, iar în 2024, au fost peste 2,6 milioane de tranzacții, în valoare cumulată de 37 miliarde de lei”, menționează Radu Hanga.
Cum arată viitorul Bursei?
Președintele BVB consideră că dezvoltarea Bursei în următoarele decenii depinde de mai mulți factori de natură economică și politică. Creșterea capitalizării și listarea companiilor mari, atât cele private cât și cele la care statul este acționar, poate fără îndoială să conducă la o dezvoltare accelerată a BVB.
”Atragerea la Bursă a mai multor companii din sectoare inovatoare, precum IT, energie regenerabilă sau tehnologie, vor contribui la diversificarea paletei de companii listate și vor oferi investitorilor oportunități cât mai diversificate de investiții. De asemenea, listarea unor pachete suplimentare de acțiuni la companiile deja listate în cadrul cărora statul este acționar majoritar, prin oferte secundare, sau chiar majorări de capital social, poate asigura finanțare statului sau direct companiilor”, spune el.
Hanga consideră că în orizontul următorilor 30 de ani BVB ar putea să fie promovată la nivelul de piață dezvoltată, ceea ce înseamnă mai mulți investitori instituționali pe bursă și o creștere a lichidității.
”Totodată, mă aștept ca în următorii ani, BVB să devină un jucător puternic și relevant în regiune. Urmează să devenim în curând acționari în proiectul noii burse din Republica Moldova, colaborăm activ cu bursele regionale din Europa Centrală și de Est, dar și cu cele din FEAS. Toate acestea se traduc în beneficii pentru piața noastră de capital și schimb de know-how. Dacă este să revenim la planul local, dezvoltarea Bursei depinde și de creșterea economică a României, de stabilitatea fiscală și politică și de politicile publice care încurajează investițiile”, concluzionează președintele Bursei de Valori București.
