Ce lecții financiare ar putea învăța tinerii de la generațiile mai vechi?
Două lecții total opuse, dar care împreună ajută la găsirea unui echilibru: cumpătarea și adaptabilitatea.
Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România
Anul acesta tinerii din România pleacă în școală cu un ghiozdan mai scump: conform unui studiu Evomag, coșul Back to School a crescut la 2.500 lei, cu 5-10% mai mult decât anul trecut. Astfel, reprezentanții generației Z, care se află acum în ultimii ani de liceu și la facultate, vor trebui să fie mai atenți cu bugetele, chiar dacă încă depind de banii de la părinți.
Sunt românii trecuți prin comunism mai „căliți” cu economisirea?
Tema economisirii din comunism a însemnat pentru români o perioadă neagră, traversată prin cozi, alimente pe cartelă și rafturi goale. Totuși, asta nu a creat neapărat o generație mai responsabilă financiar, ci una care a vrut să se bucure mai mult, punând pe un plan secund economisirea.
„Generația mea, crescută în comunism, cu multe lipsuri, și-a dorit să aibă bunăstare, să călătorească și să acumuleze bunuri. Economisirea a fost pe plan secund, deși, evident, economiile populației au crescut foarte mult de-a lungul anilor. Este o generație care a fost dispusă să depună mult efort ca să câștige mai bine și să își depășească condiția moștenită din comunism”, spune Mihaela Bîtu, CEO ING.
Cristian Popa, membru al consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, aduce o perspectivă critică asupra nostalgiei pentru trecutul comunist. Un exemplu simplu: în perioada comunistă, un român își permitea să consume 31 de kilograme de carne pe an; în prezent, își permite 74 de kilograme.
Cum se raportează noua generație la bani și investiții?
Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank, are încredere în responsabilitatea financiară a tinerilor din România. Aceasta spune că, comparând generația Z cu cea crescută în comunism, aceasta reușește să aibă un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională. Conform datelor ING, 34% dintre clienții ING cu vârsta între 18 și 24 de ani au economii.
„Observ că generațiile mai tinere caută un echilibru mai bun între viața profesională și timpul liber, dar manifestă, în același timp, un interes clar pentru economisire și investiții. Mulți tineri sunt deja activi pe piețele de capital și chiar în sfera criptomonedelor și sunt, de asemenea, mai interesați să devină antreprenori. În concluzie, sunt schimbări semnificative în raportarea la bani și finanțe a diferitelor generații”, spune șefa ING România.
În ceea ce privește investițiile pe piețele de capital, a existat o inițiativă care să stimuleze apetitul tinerilor pentru Bursa de Valori București. Mai exact, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) voia să modifice PNRR astfel încât să poată lansa un program prin care tinerii români să poată primi de la stat bani ce vor putea fi investiți la Bursa de Valori București (BVB). Suma acordată trebuia să fie de aproximativ 1.000 de euro. Totuși, acest plan rămâne un vis frumos: inițiativa a fost lansată în 2023, iar, momentan, nu s-a mai auzit nimic de proiectul acesta.
Îți permite tinerețea să investești mai riscant? Sfat pentru tineri: „Să reziste lăcomiei”
Cu toate că tinerețea îți oferă confortul timpului, o caracteristică a tinerilor este că aceștia preferă instrumente financiare care aduc un randament imediat. Totuși, Mihaela Bîtu spune că tinerii ar trebui să își diversifice portofoliul și să aibă grijă când o ofertă pare prea bună.
„Tinerețea are acest beneficiu, o deschidere mai mare față de risc și curiozitatea de a descoperi idei noi. Dar, dacă m-ar întreba copiii mei ce le recomand, le-aș sugera ca, înainte să facă o anumită investiție, să analizeze fundamentele acelei investiții și, foarte important, să aplice principiul diversificării. Nu în ultimul rând, să reziste lăcomiei. Adesea, dacă o oportunitate de investiție pare să fie prea bună ca să fie reală, e probabil o înșelătorie sau o oportunitate cu risc prea mare”, spune aceasta.
