Potrivit textului proiectului, CIIV sunt gândite ca portofolii în sensul Legii 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, deschise la administratori de conturi CIIV. Proiectul se adresează persoanelor fizice rezidente în România, care obțin venituri impozabile, și urmărește încurajarea economisirii pe termen lung și a investițiilor private.
„Prezenta lege instituie conturile individuale de investiţii pentru viitor (CIIV) drept instrument voluntar de economisire individual pentru asigurarea unui venit suplimentar distinct de pensie”, prevede actul normativ adoptat de Senat.
Cum ar funcționa Conturile Individuale de Investiții pentru Viitor
Administratorii de conturi CIIV ar urma să fie case de brokeraj autorizate (societățile de servicii de investiții financiare - SSIF) și băncile.
Proiectul prevede două tipuri de conturi:
- Primul este contul CIIV cu regim de scutire (CIIV-S), în care contribuțiile sunt făcute de titular, iar veniturile realizate la retragere sunt scutite de impozitul pe venit și nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii.
- Al doilea este contul CIIV cu regim de deductibilitate (CIIV-D), în care contribuțiile pot fi făcute de titular sau de angajatorul acestuia, la locul unde se află funcția de bază. Contribuțiile acordate de angajator ar urma să fie tratate ca venit din salariu sau asimilat salariului, conform regulamentului intern sau contractului de muncă.
Titularul ar putea alege sau schimba oricând tipul de administrare a contului, discreționar sau individualizat, potrivit prevederilor Legii 126/2018. Un titular ar putea avea simultan conturi CIIV-S și conturi CIIV-D, la același administrator sau la administratori diferiți. Tipul contului CIIV nu ar putea fi modificat după înființare.
Când pot fi făcute contribuțiile CIIV și când se pot retrage banii
Orice persoană fizică ar putea deschide unul sau mai multe conturi CIIV, de oricare dintre cele două tipuri, la unul sau mai mulți administratori. Contribuțiile ar urma să fie stabilite și plătite voluntar de titulari, în nume propriu, sau de angajatori, după caz.
Aceste contribuții ar putea fi făcute numai până la momentul deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, potrivit Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, ori până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcție de care dintre cele două evenimente intervine primul.
Fondurile ar putea fi retrase la solicitarea titularului de cont CIIV, în cuantumul cerut de acesta, de la momentul deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, conform Legii 360/2023, sau după împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcție de care eveniment intervine primul.
Autoritatea de Supraveghere Financiară ar urma să monitorizeze conturile CIIV și să publice anual un raport privind evoluția acestora. Raportul ar include numărul conturilor, valoarea totală a activelor administrate și structura investițiilor.
Legea ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este for decizional.
CIIV și 401(k) - care sunt asemănările
Modelul propus seamănă, ca logică, cu planurile 401(k) din Statele Unite, folosite pentru economisirea pe termen lung în vederea pensionării. Într-un 401(k), angajatul direcționează voluntar o parte din venit către un cont de investiții.
Sumele pot fi investite în fonduri sau alte instrumente, iar în unele cazuri angajatorul contribuie suplimentar. Banii sunt, de regulă, accesați la pensionare, cu avantaje fiscale și restricții pentru retragerile anticipate.
