Reamintim că bacalaureatul de anul acesta a fost unul atipic din cauza condițiilor meteo nefavorabile, de la caniculă la furtuni.
Cea de-a doua probă a fost amânată din cauza caniculei, iar furtunile de marți seara a determinat să se recurgă mult mai des decât în alți ani la subiectul de rezervă pentru întârziați.
“Lucrarea unui elev nu este scrisă pentru amuzamentul publicului”
- Tot mai mulți elevi susțin însă că fenomenul a depășit de mult granița umorului și s-a transformat într-o formă de umilință publică. În loc să deschidă o discuție despre cauzele reale ale rezultatelor slabe din educație, „perlele” de la Bacalaureat ajung să fie folosite pentru audiență, click-uri și reacții pe rețelele sociale.
Elevii care au transmis un punct de vedere susțin că în spatele fiecărei fraze ridiculizate se află însă un adolescent aflat într-unul dintre cele mai importante momente ale parcursului său școlar.
România se confruntă de ani de zile cu probleme legate de analfabetismul funcțional, abandonul școlar și diferențele majore dintre mediul urban și cel rural.
Elevii susțin că, în loc să discutăm despre metode de predare, programe școlare sau accesul inegal la educație, alegem să distribuim o captură de ecran cu o formulare greșită și să concluzionăm că întreaga generație este nepregătită.
“Când umilința unei generații face deliciul presei”
Redăm integral punctul de vedere transmis de Consiliul Național al Elevilor:
"An de an, în luna iunie, pare că România își redescoperă unul dintre sporturile naționale preferate: să ne facem tinerii de râs la televizor, pe internet și pe rețelele sociale. După fiecare probă de la Evaluarea Națională sau Bacalaureat, greșelile din lucrări sunt scoase în spațiul public, așezate în liste cu iz de divertisment și prezentate ca dovadă a „perlelor” produse de o generație întreagă.
Sub acest nume aparent inofensiv, vulnerabilitatea unor elevi aflați sub presiunea examenului devine spectacol public. E comod să râdem de un răspuns greșit. E rapid, prinde bine pe site, merge în jurnalul de seară și mai adună câteva reacții pe internet. Pentru câteva minute, putem răsufla cu toții liniștiți: s-a găsit din nou dovada că „generațiile de azi” nu mai citesc, nu mai învață și nu mai seamănă deloc cu elevii care au terminat școala în vremea părinților noștri.
Adevărul este că aceste „perle” spun mai puțin despre elevi și mult mai mult despre felul în care alegem să vorbim despre educație. Când o lucrare slabă devine glumă națională, discuția serioasă se oprește exact acolo unde ar trebui să înceapă. În loc să întrebăm cum ajung elevii să termine gimnaziul sau liceul fără să poată înțelege suficient de bine un text, preferăm să decupăm fraza cea mai ridicolă și să o servim publicului drept moment comic. Mai grav este că aceste fragmente nu ajung singure în spațiul public.
Responsabilitatea începe și cu felul în care alegi să vorbești despre copii.
Cineva le citește, le selectează, le transmite mai departe, iar presa le ambalează în aceeași rubrică obosită în fiecare vară. Lucrarea unui elev nu este scrisă pentru amuzamentul publicului, nici pentru a umple câteva minute de emisie între două știri despre caniculă. Este scrisă într-un examen cu miză reală, într-un moment în care orice greșeală poate apăsa greu asupra unui tânăr. De-aici începe paradoxul.
Aceeași societate care deplânge analfabetismul funcțional râde de simptomele lui atunci când apar pe o foaie de examen. Iar aceeași presă care cere responsabilitate și asumare în sistemul educațional uită, pentru câteva clickuri, că responsabilitatea începe și cu felul în care alegi să vorbești despre copii.
Așa că mai avem de așteptat. Dacă vrem „perle” produse de noul model educațional, cu reformă la zi și Bacalaureat reinventat, trebuie să mai avem răbdare încă patru ani. Până atunci, rămânem cu aceleași glume vechi despre elevi și cu aceeași uimire anuală în fața rezultatelor unui sistem care pare că încă își ține adevăratele perle bine ascunse", au transmis elevii.
