Aproape 73% dintre români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută de șase salarii. Câți au economii pentru șase luni

FOTO: Shutterstock.com

Aproape 73% dintre români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută de șase salarii. Câți au economii pentru șase luni

Cuprins Articol:
Aproximativ 73% dintre români declară că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu şase salarii lunare, în condiţiile în care doar 31,1% au economii suficiente pentru a-şi acoperi cheltuielile timp de cel puţin şase luni, arată studiul Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România.

Aproape şase din zece români reuşesc să economisească într-o lună obişnuită

Potrivit cercetării, aproape şase din zece români (57,9%) reuşesc să economisească într-o lună obişnuită, însă acest comportament nu se traduce automat într-o rezervă suficientă pentru situaţii financiare majore.

"Echilibrul financiar începe cu un prim pas: înţelegerea propriilor resurse, asumarea deciziilor şi capacitatea de a planifica pentru viitor. Educaţia financiară joacă un rol esenţial în acest proces, pentru că le oferă oamenilor reperele necesare pentru a-şi gestiona veniturile, cheltuielile şi obligaţiile financiare. La KRUK, considerăm că gestionarea responsabilă a datoriilor este o componentă importantă a echilibrului financiar. Atunci când oamenii înţeleg ce opţiuni au la dispoziţie şi pot identifica soluţii adaptate situaţiei lor, îşi recapătă controlul asupra propriilor finanţe şi pot construi, pas cu pas, premisele independenţei financiare. 

Ne asumăm rolul de a contribui la acest demers prin informare, educaţie financiară şi dialog, pentru ca fiecare persoană să poată lua decizii mai bine fundamentate şi să privească viitorul cu mai multă încredere", a declarat Cosmina Marinescu, CEO KRUK România, citată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Cât economisesc românii și cine reușește să pună bani deoparte

Datele studiului arată că doar 26,9% dintre respondenţi consideră că ar avea resursele necesare pentru a face faţă unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu şase salarii lunare.

Diferenţele sunt vizibile şi în funcţie de vârstă. Astfel, doar 20,5% dintre persoanele cu vârste între 56 şi 65 de ani ar putea acoperi o asemenea cheltuială, comparativ cu 26,9% la nivelul întregului eşantion.

În acelaşi timp, Indicele Sustenabilităţii Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 şi 56 în 2024.

Ponderea persoanelor aflate într-o situaţie financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporţia celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%.

În rândul celor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei, în timp ce media a crescut de la aproximativ 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026.

Cercetarea relevă diferenţe semnificative între categoriile de populaţie în ceea ce priveşte economisirea. Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare (73,1%) spun că economisesc lunar, iar în Bucureşti-Ilfov procentul ajunge la 68,6%, notează sursa citată.

Tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani economisesc într-o proporţie de 68,1%, în timp ce în mediul urban ponderea este de 61%.

Numerarul rămâne principala formă de economisire, fiind menţionat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.

În ceea ce priveşte motivele pentru care românii nu economisesc, lipsa resurselor financiare este indicată de 83% dintre cei care nu pun bani deoparte. Instabilitatea economică este menţionată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%.

Studiul arată, totodată, că 12% dintre respondenţi declară că au cel puţin o plată restantă. Valoarea medie a restanţelor a rămas constantă în 2026 faţă de 2025, respectiv sub 4.200 de lei.

Cele mai mari valori medii ale restanţelor sunt înregistrate în cazul creditelor bancare şi al celor acordate de instituţiile financiare nebancare, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei, urmate de împrumuturile de la cunoştinţe, cu aproape 5.700 de lei. Restanţele la facturi şi servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 de lei.

În privinţa educaţiei financiare, 70,3% dintre români consideră că au nevoie să îşi îmbunătăţească nivelul de cunoştinţe, deşi 72% îşi evaluează propriile cunoştinţe în domeniu ca fiind ridicate.

Totodată, 31,2% dintre respondenţi declară că nu îşi planifică niciodată bugetul personal sau familial.

Pentru a sprijini accesul la informaţii despre gestionarea banilor şi a obligaţiilor financiare, Kruk dezvoltă platforma de educaţie financiară "La Datorie". Platforma reuneşte articole, materiale video, podcasturi şi resurse practice despre bugetul personal, economisire, împrumuturi şi gestionarea datoriilor.

În ceea ce priveşte priorităţile de cheltuieli, utilităţile şi serviciile de bază (91,3%) şi alimentele (85,5%) rămân pe primele locuri.

Sănătatea urcă de pe locul al patrulea pe locul al treilea, fiind menţionată de 75,4% dintre respondenţi. Serviciile precum abonamentele, transportul, educaţia şi timpul liber ajung pe locul al patrulea, cu 73,7%, mai arată analiza.

Plata datoriilor şi a restanţelor coboară de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menţionată de 71,6% dintre respondenţi. Plata creditelor ajunge pe locul al şaselea, cu 63,9%.

De asemenea, 90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligaţia morală de a-şi plăti datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele cu restanţe, principalul motiv pentru care vor să îşi achite datoriile este că acest lucru este cinstit şi moral, în timp ce 26% spun că urmăresc să îşi recapete liniştea şi să reducă stresul.

Studiul Barometrul Datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar România pentru Kruk România, pe un eşantion naţional reprezentativ de 1.002 respondenţi, bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), în perioada august-septembrie 2026. Rezultatele sunt comparate cu cele ale studiului din 2025, realizat pe un eşantion de 1.001 respondenţi.

Marcată anual pe 17 noiembrie, Ziua Fără Datorii este dedicată promovării responsabilităţii financiare şi a unei relaţii echilibrate cu banii. În România, iniţiativa este marcată din 2011. 

Personalizate pentru tine