Analiză: Una din șase companii din metalurgia românească au dispărut în ultimii doi ani

Sursǎ foto: Pexels

Analiză: Una din șase companii din metalurgia românească au dispărut în ultimii doi ani

Cuprins Articol:
Metalurgia românească trece printr-o selecție dură în ultimii ani: aproximativ una din șase companii active în 2024 nu mai raportează cifră de afaceri în 2025, în timp ce afacerile sectorului au scăzut cu 5,5 miliarde lei în perioada 2023-2025. Cele mai mari presiuni vin din zona producției primare, lovită de costurile ridicate cu energia și de concurența importurilor, arată o analiză a companiei specializată în restructurări și insolvențe CITR.

Analiza a fost realizată de CITR pe un eșantion de 285 de companii din sectorul metalurgic românesc. Cifra de afaceri totală a acestora a coborât de la 23,8 miliarde lei în 2023 la 18,3 miliarde lei în 2025.

Scăderea este explicată în principal de dificultățile marilor producători de oțel primar, care și-au redus cifra de afaceri la aproape o treime, de la 7,5 miliarde lei în 2023 la 2,6 miliarde lei în 2025. La această contracție se adaugă ieșirea din piață a unor firme mici, care nu au mai reușit să reziste presiunii puse de costuri și importuri.

„Datele spun o poveste despre selecție, pe fondul unor cifre de ansamblu în declin. Oportunitatea majoră a contextului este reconfigurarea europeană, care pune presiune pe sector și îi deschide și o fereastră de cerere strategică. Diferența dintre companiile care o vor prinde și cele care vor rămâne pe dinafară se decide acum, în bilanț, nu peste doi ani, în instanță”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR.

Una din șase companii din metalurgie nu mai raportează afaceri

Aproximativ 17% dintre companiile active în 2024 nu mai raportează cifră de afaceri în 2025, arată analiza CITR. În același timp, cele 222 de companii care au raportat constant în toți cei trei ani analizați au avut o creștere ușoară între 2024 și 2025, de 3%, respectiv 523 de milioane lei.

Datele indică o reconfigurare a industriei, nu o prăbușire uniformă a întregului sector. Companiile stabile au rămas în piață și chiar au crescut ușor, în timp ce firmele fragile au fost împinse în afara pieței.

Această selecție este vizibilă mai ales în producția primară, unde costurile mari cu energia și concurența importurilor au redus marja de manevră a companiilor. În paralel, segmentele cu valoare adăugată mai mare au început să preia o pondere tot mai importantă în cifra de afaceri a industriei.

Tuburile, țevile și profilele depășesc producția primară feroasă

Segmentul de tuburi, țevi și profile a depășit producția primară feroasă ca volum de afaceri. În 2024, acesta a ajuns la 6,25 miliarde lei, față de 5,59 miliarde lei în cazul producției primare feroase, potrivit datelor CITR.

Este singurul dintre subsectoarele mari care a menținut creșteri constante. Această evoluție arată direcția în care se mișcă partea mai sănătoasă a sectorului: de la producția primară, mai expusă costurilor cu energia și importurilor, către produse prelucrate și segmente cu valoare adăugată.

Metalurgia aluminiului a crescut cu 8% în 2025, până la 5,57 miliarde lei. În plus, aluminiul și produsele prelucrate au un grad de îndatorare de peste două ori mai mic decât producția primară, de 0,55x față de 1,31x, raportat la cifra de afaceri.

Importurile și energia scumpă pun presiune pe industria europeană

Contextul european rămâne dificil pentru industria oțelului. Costurile ridicate cu energia și cu certificatele de carbon, combinate cu un val de importuri alimentat de o supracapacitate globală de peste 600 de milioane de tone, au dus producția de oțel brut a Uniunii Europene la circa 126 de milioane de tone în 2025.

Aceeași presiune care afectează producția primară poate deschide însă o oportunitate pentru companiile care reușesc să se restructureze și să intre în lanțuri de producție cu valoare adăugată mai mare.

Instrumentul Security Action for Europe (SAFE), parte a planului Readiness 2030, mobilizează până la 150 de miliarde euro pentru achiziții de apărare. România are o alocare orientativă de circa 16,7 miliarde euro, iar regulile de eligibilitate prioritizează produsele fabricate în Uniunea Europeană.

Echipamentele militare, navale, vehiculele, muniția și infrastructura sunt intensive în oțel și metale, ceea ce poate transforma presiunea importurilor într-o cerere reală pentru producția internă.

CITR: restructurarea poate redeveni un avantaj pentru companiile viabile

În acest context, CITR susține că mecanismele de restructurare pot deveni instrumente prin care companiile viabile își recâștigă capacitatea de investiție și eligibilitatea pentru proiecte finanțate prin SAFE.

„Valoarea stă, azi, în a profita de contextul european, de fondurile SAFE, și a acționa cât timp opțiunile sunt încă deschise”, a mai declarat Paul-Dieter Cîrlănaru.

CITR este liderul pieței de restructurare și insolvență din România, cu o experiență de peste 25 de ani și peste 1.200 de proiecte gestionate. Compania distribuie anual peste 100 de milioane euro creditorilor și oferă servicii de insolvență, restructurare financiară și operațională, concordat preventiv și lichidare judiciară.

Personalizate pentru tine