Proiectul prevede conturi distincte de sistemul public de pensii, prin care banii pot fi investiți și retrași după deschiderea drepturilor de pensie sau după împlinirea vârstei de 65 de ani, potrivit OferteBancare.ro.
Economist: adevărata miză este schimbarea de mentalitate
Specialiștii spun că proiectul transmite un semnal important privind încurajarea investițiilor pe termen lung și acumularea de active productive.
„Ani la rând, mesajul dominant a fost simplu: economisește. Acum începem să vedem o schimbare importantă de mentalitate. Statul transmite tot mai clar că investițiile pe termen lung merită încurajate. Din punctul meu de vedere, aceasta este adevărata miză a proiectului. Nu vorbim doar despre un nou instrument financiar, ci despre începutul unei culturi în care oamenii sunt încurajați să își construiască patrimoniul prin investiții și active productive, nu doar să acumuleze bani”, a Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro.
Conturile Individuale de Investiții pentru Viitor sunt gândite ca portofolii de investiții administrate de societăți de servicii de investiții financiare (SSIF) și bănci. Modelul este inspirat de sistemele de economisire și investiții pentru pensie utilizate în alte state și urmărește stimularea investițiilor private pe termen lung.
Cum ar urma să funcționeze conturile CIIV
Proiectul prevede două categorii de conturi. Primul este Contul Individual de Investiții pentru Viitor cu regim de scutire (CIIV-S), unde contribuțiile sunt realizate de titular, iar veniturile obținute la retragere sunt scutite de impozitul pe venit și nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii.
Al doilea este Contul Individual de Investiții pentru Viitor cu regim de deductibilitate (CIIV-D), în care contribuțiile pot fi realizate atât de titular, cât și de angajator. Un titular ar putea avea simultan conturi CIIV-S și CIIV-D, la unul sau mai mulți administratori.
Contribuțiile ar urma să fie voluntare și ar putea fi efectuate până la deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate ori până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcție de care dintre aceste evenimente intervine primul.
De ce diferența dintre bani și active devine tot mai importantă
Potrivit economiștilor, inflația nu afectează doar puterea de cumpărare, ci și modul în care oamenii își gestionează resursele financiare. Într-un mediu în care valoarea banilor este erodată în timp, economisirea nu mai este suficientă pentru construirea unui patrimoniu pe termen lung.
Astfel, diferența dintre bani și active devine esențială. În timp ce banii reprezintă un instrument de schimb, activele productive, precum investițiile pe piața de capital, afacerile, terenurile sau proprietățile imobiliare, au capacitatea de a genera venituri și de a crea valoare în timp.
Specialiștii subliniază însă că nu există o formulă universală de investiții și că fiecare decizie trebuie luată în funcție de obiectivele și profilul financiar al fiecărei persoane.
Costul creditelor poate influența capacitatea de a investi
Economiștii atrag atenția că procesul de construire a patrimoniului nu începe întotdeauna cu achiziția unui nou activ, ci poate începe prin optimizarea situației financiare existente.
„Spun de mult timp că nu activele reale se prăbușesc atunci când o monedă își pierde din puterea de cumpărare. În multe situații, moneda este cea care se devalorizează în raport cu activele. Asta nu înseamnă că orice investiție este una bună, ci că oamenii trebuie să înțeleagă diferența dintre a deține bani și a deține active. La fel de important este și costul finanțării. Nu datoria este problema, ci datoria scumpă și necontrolată. De multe ori, primul pas către construirea unui patrimoniu nu este achiziția unui nou activ, ci optimizarea creditelor existente, astfel încât mai mulți bani să rămână disponibili pentru investițiile viitoare”, a explicat Claudiu Trandafir.
Proiectul privind Conturile Individuale de Investiții pentru Viitor urmează să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă va fi adoptat în forma actuală, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial.
