Nicușor Dan a avertizat că va promulga bugetul pe 2026 doar dacă ține cont de referendumul de la București
"Final de ianuarie. Depindem de procedurile parlamentare, depindem de adoptarea tuturor legilor, care să ne permită, aşa cum v-am spus, să avem un buget care este predictibil, care ne duce către respectarea ţintei, în aşa fel încât să ne reducem deficitul şi care creează condiţii pentru dezvoltare din a doua jumătate a anului următor, atunci când şi inflaţia ar trebui să scadă la un nivel mult mai mic decât este astăzi", a precizat Ilie Bolojan, într-o emisiune la B1 TV.
În context, el a comentat, întrebat pe acest subiect, şi o declaraţie a preşedintelui Nicuşor Dan care a spus că va promulga bugetul de stat cu o condiţie - să se ţină cont de referendumul de la Bucureşti.
"Da, referendumul de la Bucureşti, de fapt, propune ca impozitele care se colectează de la bucureşteni să fie împărţite într-o formulă echitabilă prin Consiliul General. Ce trebuie să recunoaştem deschis? În ultimii 20 de ani, cel puţin de când urmăresc ce se întâmplă în administraţie, împărţirea resurselor Capitalei s-a făcut pe baza unei dispute între primarul general şi primarii de sector”, a spus Bolojan.
”Când primarul general era de la partidul de guvernământ avea o poziţie mai importantă, lua o parte mai mare din bani. Când primarii de sector erau mai puternici şi primarul general nu era din coaliţia de guvernământ, sau nu avea o relaţie bună cu decidenţii de acolo, ponderea mai mare se ducea la primăriile de sector. Cert este că banii în Bucureşti trebuie distribuiţi în aşa fel încât să ajungă la Primăria Generală sau de sector, care are în responsabilitate gestionarea problemelor respective şi a căror rezolvare ţine de o anumită sumă de bani”, a adăugat premierul.
”Deci, practic, banii ar trebui să urmeze problemele de rezolvat. (...) Şi această formulă pe care a ridicat-o domnul preşedinte vine să respecte, practic, voinţa cetăţenilor din Bucureşti, care la alegerile locale au votat şi acest referendum prin care s-au exprimat în felul acesta", a afirmat Bolojan.
Fără taxe și impozite mărite în 2026, spune Bolojan
Premierul Ilie Bolojan declară că nu mai sunt necesare alte majorări de taxe şi impozite şi că, în continuare, sunt importante încasarea taxelor, combaterea evaziunii fiscale şi atragerea fondurilor europene.
Precizările au venit în contextul în care Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR privind actul normativ care prevede creşterea taxelor locale.
"Decizia legată de impozitele locale a fost luată în vară. Doar deciziile Curţii Constituţionale au amânat punerea în practică a acestui pachet fiscal care a fost astăzi declarat constituţional. Nu mai este nevoie să majorăm taxe şi impozite. Ceea ce trebuie să facem anul viitor - în aşa fel încât să fie ultimul an de consolidare fiscală, după care, pe fondul reducerii inflaţiei, să reluăm o creştere sănătoasă, pe baze economice care se fundamentează pe producţie, pe investiţii - este să ne încasăm taxele care au fost stabilite, în aşa fel încât să combatem evaziunea fiscală şi cei care fac afaceri în România să îşi achite taxele către bugetul de stat, să atragem bani europeni, în aşa fel încât să finanţăm în continuare investiţiile", a spus prim-ministrul, într-o emisiune la B1 TV.
Totodată, el a pledat pentru menţinerea unei discipline bugetare "cât se poate de strictă" şi pentru reducerea cheltuielilor. Ilie Bolojan a subliniat şi importanţa împrumuturilor la dobânzi mult mai mici.
"Nu vom putea să evităm împrumuturile, pentru că deficitele sunt atât de mari încât nu poţi să corectezi acumulări negative de ani de zile într-un an - doi. Dar una este să plăteşti dobânzi care, într-un an, se ridică în total la 12 miliarde de euro şi alta este să reduci fiecare miliard în minus. Înseamnă bani în plus la investiţii, înseamnă bani de dezvoltare, înseamnă servicii publice mai bune. Asta trebuie să facem, iar ca să facem acest lucru e nevoie să planificăm cheltuieli care să se verifice la final de an că se respectă, nu să începem cu un deficit, cum am început anul acesta cu 7%, am ajuns la 7,7% la jumătatea anului şi la final ţintim 8,4%", a precizat premierul.
Ilie Bolojan a mai spus că excepţiile de care beneficiau "foarte multe" categorii sociale reprezentau unul dintre motivele pentru care veniturile estimate la bugetul de stat nu coincideau cu încasările propriu-zise. În acest sens, a precizat că prin scutirea persoanelor cu dizabilităţi de impozitul pe proprietate, se ajungea la situaţia în care aproximativ 10% din fondul construit din România era scutit de impozite. Bolojan a menţionat că în România există aproximativ 957.000 de persoane cu dizabilităţi.
"Aceste impozite vor merge direct către autorităţile locale şi eu consider că fiecare cetăţean din România care locuieşte într-o zonă a ţării, într-o localitate, trebuie să contribuie prin impozitele pe care le plăteşte la infrastructura publică care îi face viaţa mai bună. Un drum asfaltat, o reţea de apă, de canalizare, o şcoală bună pentru copiii lui. Nu mai putem transfera sume la nivelul pe care l-am făcut până în aceşti ani către autorităţile locale. (...) Iar reforma administraţiei, aşa cum este propusă, vine să completeze această măsură", a spus el.
Soarta salariului minim, care ar putea fi înghețat, va fi decisă săptămâna viitoare
Prim-ministrul Ilie Bolojan declară că săptămâna viitoare se va lua o decizie în ce priveşte nivelul salariului minim pentru anul 2026 şi că va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă în acest sens.
Precizările şefului Guvernului vin după ce miercuri a avut loc o reuniune a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social la care au participat reprezentanţii sindicatelor, ai Guvernului şi ai patronatelor.
"Există două ipoteze de lucru. Să se facă o creştere a salariului minim - o ipoteză. A doua ipoteză - să rămână salariul pe anul viitor cel pe care îl avem şi anul acesta, în contextul în care salariile în sectorul public au fost plafonate. Niciuna dintre soluţii nu are doar avantaje şi dezavantaje. Fiecare are anumite efecte pozitive şi unele negative", a spus premierul. PSD a anunțat că n-ar vota o înghețare a salariului minim.
În acest sens, el a argumentat că în cazul în care un angajat are salariu minim, orice scumpire îl afectează în mod direct, iar creşterea veniturilor i-ar asigura o protecţie. Pe de altă parte, reprezentanţii patronatelor au declarat că sectoare întregi sunt "la limita" rentabilităţii, iar în contextul contracţiei economice, creşterea salariului minim riscă să genereze o reducere a numărului de posturi.
"Concluzia pe care am tras-o în urma acestei discuţii este că între cele două poziţii divergente, una susţinută de sindicate, cealaltă de patronate - unii (susţinând, n.r.) să crească, ceilalţi să rămână la fel - vom lua o decizie săptămâna viitoare, în aşa fel încât înainte de sărbători să avem o ordonanţă care să clarifice ce regulă se va aplica de anul viitor. Personal, având în vedere constrângerile economice pe care le avem, cu toate argumentele într-o parte sau alta, opţiunea mea personală este să susţinem o menţinere a salariului minim la nivelul acestui an, pentru că în felul acesta evităm nişte complicaţii care sunt date atât de plafonările salariilor din sectorul public, dar şi de realităţile economice din anumite sectoare", a mai menţionat premierul Ilie Bolojan.
Stabilirea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul viitor a fost principala temă a consultărilor avute miercuri, la Palatul Victoria, între reprezentanţii Guvernului şi cei ai partenerilor sociali, în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
