Studiul, prezentat de Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare (FPBR) și Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), arată că atașamentul față de mărcile preferate se păstrează, însă consumatorii devin mai atenți la buget și la ofertele din magazine.
Promoțiile câștigă teren după scumpiri
Cea mai frecventă reacție la creșterea prețurilor este căutarea promoțiilor și ofertelor speciale.
Participanții spun și că au redus frecvența cu care consumă băuturi răcoritoare, atât cu zahăr, cât și fără zahăr, precum și valoarea cheltuită pentru aceste produse.
„Creșterea prețurilor a schimbat comportamentul de cumpărare, dar nu a eliminat atașamentul față de mărcile preferate. Consumatorii au devenit mai atenți la buget, cumpără cantități mai mici și urmăresc intens promoțiile”, spune Manuela Mancaș, Founder & Managing Director AHA Moments.
Datele indică, astfel, o încercare de echilibrare între păstrarea produselor preferate și reducerea impactului acestora asupra bugetului gospodăriei.
Doar 15% dintre respondenți spun că susțin acciza pentru băuturile cu zahăr
63% dintre participanți spun că au auzit despre taxa aplicată băuturilor răcoritoare cu zahăr, însă numai 29% declară că știu ce presupune aceasta.
Dintre cei familiarizați cu măsura, 60% consideră că nivelul taxei este ridicat sau prea ridicat.
După ce respondenților le-a fost prezentată o descriere a măsurii, 15% au spus că o susțin, iar 36% s-au declarat neutri.
Fiscalitatea este descrisă în comunicat drept „taxă pe zahăr”, însă cadrul fiscal se referă la accize pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat. Acestea au fost introduse în 2024, iar pentru 2026 nivelurile prevăzute în legislație sunt de 48,4 lei/hl pentru băuturile cu 5-8 g zahăr/100 ml și 72,6 lei/hl pentru cele cu peste 8 g/100 ml.
Rezultatele privind percepția asupra taxei reprezintă opiniile respondenților și nu o evaluare a efectelor economice sau de sănătate publică ale măsurii.
Trei sferturi dintre respondenți vor mai degrabă informare decât intervenție
73% dintre participanții la cercetare consideră că statul ar trebui în principal să informeze și să formuleze recomandări, intervenind în cazul unor riscuri semnificative și lăsând consumatorilor libertatea de a decide ce produse aleg.
FPBR și ANBR folosesc rezultatele studiului pentru a susține necesitatea unui dialog mai larg între autorități, consumatori și industrie pe tema fiscalității și a informării privind produsele.
„Datele arată că românii își doresc să consume brandurile preferate de băuturi răcoritoare, dar au nevoie de informații clare pe etichetele produselor și de campanii de informare”, declară Cristian Moldovan, președintele FPBR.
Acesta afirmă și că majorările fiscale din ultimii ani s-au reflectat în prețurile finale. Estimarea unei creșteri de 25-50% la raft, în funcție de dimensiunea ambalajului, aparține industriei și este prezentată ca atare în comunicat.
