Mai jos vom prezenta scrisoarea deschisă ADAMEF către Parlamentul României și Ministerul Finanțelor:
Asociația Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale (ADAMEF), fondată în anul 2015, s-a impus ca principala interfață între mediul de afaceri și autoritățile fiscale în activitatea de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a gradului de colectare a TVA. Organizația reunește peste 80% din piața caselor de marcat din România și își exprimă îngrijorarea profundă față de inițiativa legislativă privind introducerea așa-numitelor „case de marcat virtuale”.
În luna decembrie, în mass-media a apărut informația privind depunerea în Parlament a unui proiect de lege care vizează înlocuirea caselor de marcat fiscale fizice cu soluții virtuale (software), cu scopul declarat de a implementa „o soluție modernă de fiscalizare, care să sprijine transformarea digitală a administrației fiscale, să eficientizeze procesele de control, să faciliteze conformarea voluntară și să contribuie decisiv la combaterea evaziunii fiscale”, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege.
În acest context, ADAMEF consideră necesar să formuleze o serie de precizări esențiale.
Propunerea reprezintă o schimbare radicală, care ar muta o funcție fiscală critică dintr-un ecosistem reglementat, certificat și auditat de stat, într-o zonă insuficient controlată, lipsită de standarde clare și de trasabilitate. ADAMEF atrage atenția că, printr-o astfel de inițiativă, fiscalitatea riscă să fie transformată într-un experiment tehnologic cu mize bugetare majore.
România nu are nevoie de improvizații, ci de consolidarea unei infrastructuri care funcționează, este auditată, certificată și deja aliniată la standardele europene de securitate și conformare. Digitalizarea este o direcție corectă, însă aceasta trebuie realizată pe baza unor reguli clare, în cadrul unor mecanisme verificate și predictibile.
Bonul fiscal este deja digital
Un adevăr esențial trebuie afirmat clar: bonul fiscal este, din anul 2018, un document digital. Acesta este generat, stocat și transmis electronic. Bonul emis de casele de marcat moderne este raportat către ANAF, integrat în sisteme informatice și, acolo unde este cazul, transmis și către client.
Pe piață există deja echipamente fiscale moderne care nu mai tipăresc bonul pe suport de hârtie, ci îl transmit direct către client în format digital, prin SMS sau e-mail. Această funcționalitate este complet legală și răspunde nevoilor comercianților mobili sau ale celor care operează în medii digitalizate.
În paralel, anumite dispozitive fiscale transmit în timp real informații despre tranzacții și date financiare către serverele comercianților, oferind acces instant la date, fără a compromite integritatea fiscală.
Prin urmare, problema nu este lipsa digitalizării, ci riscul ca o funcție vitală a statului, respectiv colectarea fiscală, să fie transferată în zona aplicațiilor comerciale, fără o platformă hardware certificată, fără audit, fără criptare și fără control instituțional.
Actuala arhitectură fiscală este construită pe o infrastructură sigură, care include memorie fiscală unică, jurnal electronic, certificate digitale și mecanisme criptografice, similare celor utilizate în state precum Germania, Austria, Ungaria, Italia, Bulgaria sau Grecia. Casa de marcat nu este o simplă imprimantă, ci un martor fiscal.
Înlocuirea acesteia cu o aplicație de mobil nesecurizată ar însemna scoaterea funcției fiscale din zona controlată de stat și plasarea ei într-un ecosistem fragmentat, lipsit de omologări, în care versiunile software pot varia de la o zi la alta, iar riscurile de fraudă cresc exponențial.
În contextul geopolitic actual, precum și al potențialelor dezechilibre energetice care pot genera pene de curent, casele de marcat existente reprezintă un instrument esențial pentru continuitatea activității comerciale și pentru înregistrarea fiscală a tranzacțiilor.
Lecții din experiența altor state
Experiența altor țări care au testat modele similare este relevantă. Un exemplu este Republica Cehă, care a introdus în anul 2016 sistemul de înregistrare electronică a vânzărilor (EET), bazat pe transmiterea în timp real a fiecărei tranzacții către autoritatea fiscală. După mai mulți ani de implementare și reevaluare, în 2023 autoritățile cehe au decis eliminarea completă a acestei obligații și închiderea portalului EET.
Concluzia a fost că modelul nu mai servea eficient scopului de colectare fiscală și că infrastructura IT necesară pentru certificare, audit și mentenanță genera costuri semnificativ mai mari decât beneficiile obținute. Această evoluție confirmă limitele unui sistem de fiscalizare exclusiv software, lipsit de o ancoră tehnică sigură, certificată și controlată.
România nu are un vid de reglementare
România nu se confruntă cu un vid de reglementare care să justifice introducerea unei „case de marcat virtuale”. Aplicațiile de contabilitate și gestiune existente pe piață nu sunt proiectate și nici verificate pentru a îndeplini un rol fiscal. Acestea nu sunt certificate de nicio autoritate și nu oferă garanții reale de securitate sau trasabilitate.
Casele de marcat moderne sunt deja conectate la ANAF, bonul fiscal este digital, iar în situațiile care necesită mobilitate (piețe, ferme, comerț mobil) există deja soluții portabile complet funcționale. Mai mult, sistemul e-Factura este activ inclusiv în relația cu persoanele fizice.
În plus, în România există soluții fiscale complet funcționale disponibile pe echipamente mobile, inclusiv pe tablete și telefoane, care respectă cerințele hardware impuse de legislație. Aceste soluții oferă mobilitate și flexibilitate fără a elimina componentele esențiale de criptare, jurnalizare și protecție fiscală.
De asemenea, legislația în vigoare prevede că toate programele software de vânzare conectate la AMEF trebuie înregistrate în Biblioteca Națională de Programe. Procesele de actualizare sau modificare ale AMEF sunt auditate, verificate și testate înainte de implementare, iar instalarea în teren se realizează exclusiv de personal specializat și acreditat.
Ce ar aduce o „AMEF virtuală”
O astfel de soluție nu ar aduce decât haos și un risc major de evaziune fiscală. Promisiunea unei soluții aparent mai ieftine pentru antreprenori ignoră costurile reale: actualizări continue, vulnerabilități de securitate, lipsa standardizării, dependența de furnizori și, mai ales, riscurile directe pentru bugetul de stat.
Cine ar răspunde pentru pierderea datelor fiscale, pentru manipularea jurnalelor software, pentru versiunile optimizate care nu lasă urme sau pentru nerespectarea obligațiilor legale privind arhivarea electronică?
Observăm, totodată, o confuzie generalizată în mediul politic între modalitatea de plată (card, numerar, tichete etc.) și înregistrarea fiscală a unei vânzări de bunuri sau servicii. Este esențială înțelegerea diferenței fundamentale dintre aceste concepte.
ADAMEF este, încă de la înființare, promotoare a noilor tehnologii. Membrii asociației investesc constant în echipamente portabile, integrarea cu aplicații comerciale, soluții cloud, plăți digitale și interoperabilitate.
Fiscalitatea românească are nevoie de securitate, trasabilitate, predictibilitate și control instituțional real, nu de experimente populiste care pot conduce la pierderea controlului fiscal, într-un context economic deja marcat de austeritate.
ADAMEF consideră că subiecte precum combaterea evaziunii fiscale, monitorizarea colectării TVA și digitalizarea activității fiscale necesită o abordare serioasă și profesionistă, agreată atât de mediul de afaceri, cât și de decidenții politici. Propunerile legislative care vizează infrastructura fiscală trebuie să pornească de la realitatea din teren și să respecte cadrul Directivelor Europene relevante, inclusiv inițiativa ViDA.
Mediul de afaceri trebuie consultat în mod real și transparent, mai ales atunci când sunt vizate instrumente esențiale pentru activitatea comercială, precum casele de marcat fiscale. Orice inițiativă responsabilă trebuie să ia în considerare toate variabilele implicate, de la securitate și conformitate, până la funcționalitatea operațională, scalabilitatea soluțiilor și costurile reale de implementare și mentenanță.
În lipsa acestui echilibru, există riscul adoptării unor decizii legislative care afectează stabilitatea fiscală și generează blocaje pentru antreprenori, furnizori și autorități deopotrivă.
Solicităm inițiatorilor să își reevalueze proiectul de lege și ne exprimăm disponibilitatea de a oferi informații relevante și de a participa la consultări directe.
ADAMEF participă activ la modernizarea sistemului fiscal din România, însă nu poate susține o direcție care, sub pretextul fals al digitalizării, deschide calea evaziunii fiscale. Fiscalitatea se construiește cu responsabilitate, pe baza a ceea ce funcționează deja.
Cu respect,
Andrei Zincenco
Președinte ADAMEF
