Dacă ai lipsit câteva săptămâni, fotografia economiei arată cam așa: inflația a coborât serios, deficitul bugetar s-a înjumătățit ca pondere în PIB, deficitul comercial s-a mai redus, iar România și-a păstrat ratingul recomandat investițiilor. Economia însă nu crește, iar BNR încă nu este pregătită să reducă dobânzile.
| Indicator | Situația actuală | Perspective |
|---|---|---|
| Inflație | 8,16% în iulie 2026, de la 10,42% în iunie | BNR vede continuarea scăderii, dar a urcat prognoza pentru final de an la 6,1% |
| PIB | 0% în T2 față de T1; -0,4% față de T2 2025 pe seria brută | Erste/BCR vede o contracție de 0,3% în 2026 și o revenire la +2,5% în 2027 |
| Deficit bugetar | 2% din PIB după primele șase luni, de la 3,64% în S1 2025 | Corecția fiscală ar trebui să continue |
| Deficit comercial | În scădere ușoară | BNR spune că reducerea vine și din temperarea cererii interne |
| Dobânda-cheie BNR | 6,5% | ING vede prima reducere în ianuarie 2027 și un total de -1 pp în 2027, până la 5,50% |
| Rating suveran | România a rămas în categoria investment grade | Fitch și Moody’s mențin presiunea pe continuarea consolidării fiscale |
Iată cele mai importante evenimente din economie din ultimele luni, ce înseamnă ele și care sunt perspectivele pentru viitor.
Inflația a coborât, în sfârșit, mai serios: de la 10,42% la 8,16%
Una dintre veștile bune ale verii vine de la inflație. Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie, de la 10,42% în iunie, o scădere de peste două puncte procentuale într-o singură lună.
Asta nu înseamnă că prețurile au început să scadă, ci că ritmul în care acestea cresc este mai mic. Iar scumpirile se simt în continuare diferit de la un sector la altul: serviciile s-au scumpit cu 13,67% față de anul trecut, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%.
Pentru BNR, direcția este cea așteptată. Mugur Isărescu spune că inflația va continua să coboare, chiar dacă drumul nu va fi unul liniar. Problema vine din nou din energie, unde conflictul din Golful Persic, scumpirea carburanților, seceta și canicula pot pune noi presiuni pe prețuri.
Tocmai din cauza acestor riscuri, BNR și-a înrăutățit prognoza de inflație pentru finalul anului, de la 5,5% la 6,1%. Cu alte cuvinte, inflația a început să coboare mai convingător, dar energia ar putea pune ceva piedici pe drum.
Deficitul bugetar s-a înjumătățit și a ajuns la 2% din PIB
Poate cea mai importantă schimbare din finanțele statului vine însă din zona deficitului bugetar. Deficitul bugetar al României a coborât la 2% din PIB după primele șase luni din 2026, aproape la jumătate față de nivelul de 3,64% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Este o corecție importantă pentru România, după anii în care gaura dintre veniturile și cheltuielile statului a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei.
Dar repararea deficitului nu a venit gratis: consolidarea fiscală a însemnat taxe mai mari, cheltuieli ținute sub control și, implicit, mai puțini bani care ajung în economie prin intermediul statului, iar acest lucru s-a văzut în creșterea economică.
Isărescu consideră că ajustarea făcută până acum este una majoră și că direcția trebuie păstrată, dar fără taxe noi.
„Procesul de consolidare fiscală, cel puțin din punctul meu de vedere, nu necesită noi majorări de taxe, ci să păstrăm direcția, ceea ce nu este ușor”, a declarat Mugur Isărescu.
Economia a scăzut față de anul trecut. Față de T1, însă, nu s-a mai mișcat
Dacă deficitul și inflația au adus motive de optimism, creșterea economică rămâne partea mai puțin optimistă. Noile date INS arată că economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului. PIB-ul a avut o evoluție de 0% trimestru la trimestru, pe seria ajustată sezonier.
Față de anul trecut, însă, suntem pe minus. PIB-ul a scăzut în T2 cu 0,4% față de T2 2025 pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier. Pe întreg primul semestru, economia s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.
Pe românește: economia a încetat, cel puțin momentan, să mai coboare de la un trimestru la altul, dar este încă mai mică decât era anul trecut. Datele se potrivesc destul de bine cu mesajul transmis de Isărescu înainte de publicarea cifrelor INS: „Vom avea probabil o creștere zero sau chiar ușor negativă în acest an, dar nu o recesiune dramatică”.
Deficitul comercial a scăzut și el, dar nu neapărat din cele mai bune motive
Și deficitul comercial s-a mai redus, o evoluție pe care Isărescu a numit-o „o veste bună deocamdată”. România continuă să importe mai mult decât exportă, însă diferența dintre cele două s-a redus. Există totuși o nuanță importantă: îmbunătățirea nu vine doar dintr-o performanță mai bună a exporturilor.
O parte din explicație este chiar slăbiciunea cererii interne. Românii și companiile cumpără mai puțin, ceea ce temperează și importurile.
„În ceea ce privește scăderea deficitului comercial, am avut și o temperare a cererii interne, care a contribuit la reducerea deficitului comercial”, a explicat Isărescu.
În același timp, industria nu merge grozav: producția industrială este în scădere, iar cererea de pe principalele piețe europene către care exportă România rămâne slabă.
Așadar, deficitul comercial se corectează, dar parțial dintr-un motiv pe care nu avem neapărat de ce să îl sărbătorim: economia internă a încetinit.
România a rămas la un pas de „junk”. Isărescu: deciziile Fitch și Moody's „au fost cele corecte”
Printre cele mai importante vești ale perioadei au fost și evaluările agențiilor de rating. România a rămas în categoria recomandată investițiilor, dar foarte aproape de pragul de „junk”, într-un moment în care investitorii se uită atent atât la corecția deficitului, cât și la instabilitatea politică și la capacitatea Guvernului de a continua consolidarea fiscală.
Isărescu spune că menținerea ratingurilor nu trebuie privită ca o concesie făcută României.
„Deciziile finale au fost cele corecte. Nu au fost, să spunem așa, o binefacere dată României”, a spus guvernatorul.
Isărescu a explicat că discuțiile și argumentele prezentate agențiilor înaintea unei decizii finale fac parte din procedura normală de evaluare. În opinia sa, corecția fiscală realizată de România a fost suficient de importantă încât menținerea ratingului să fie justificată.
„Se putea ca o țară care a făcut o corecție fiscală de 2% și ceva să fie sancționată în acest fel? Era prea mult”, a spus guvernatorul, care a felicitat echipele de negociere de la Ministerul Finanțelor, Consiliul Fiscal și BNR.
Mesajul său are însă și un avertisment: problema de credibilitate nu a dispărut. Investitorii și agențiile de rating vor să vadă dacă România poate continua corecția fiscală, iar declarațiile politice contradictorii pot cântări aproape la fel de greu ca măsurile efectiv adoptate.
BNR ține dobânda la 6,5%. Creditele mai ieftine mai au de așteptat
În tot acest peisaj, BNR nu se grăbește să apese accelerația. Dobânda-cheie a rămas la 6,5%, chiar dacă economia este slabă și inflația a început să coboare.
Isărescu spune că BNR va începe să se gândească la reducerea dobânzii atunci când rata inflației va coborî sub rata de politică monetară. ING vede prima tăiere abia în ianuarie 2027. În scenariul de bază al băncii, BNR ar urma să reducă dobânda-cheie cu un total de 100 de puncte de bază pe parcursul anului viitor, ceea ce ar duce rata de politică monetară de la 6,5% la 5,5% până la finalul lui 2027.
Cum privim spre viitor? Analiștii văd o revenire a economiei la 2,5% anul viitor
Perspectivele pentru restul anului rămân slabe. Analiștii de la Erste, proprietarul BCR, se așteaptă în continuare la o recesiune ușoară în 2026, cu o contracție a PIB-ului de aproximativ 0,3%.
„Ne așteptăm în continuare la o recesiune ușoară în 2026, cu o contracție a PIB-ului de 0,3% în urma datelor publicate astăzi. Pe baza datelor de înaltă frecvență, considerăm că creșterea trimestrială ar putea fi revizuită ușor în sens ascendent în rapoartele viitoare”, arată analiza.
Totuși, dacă datele publicate acum de INS vor fi confirmate și în raportul detaliat, prognoza pentru întregul an ar putea fi revizuită în jos cu încă 0,1-0,2 puncte procentuale.
În prima jumătate a anului, economia a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025, însă pentru a doua parte a anului există așteptări ceva mai bune în ceea ce privește consumul.
„Consumul gospodăriilor ar trebui să înregistreze o oarecare redresare în a doua jumătate a anului, contribuind la susținerea cifrei de creștere pentru întregul an. Activitatea de investiții ar trebui să rămână puternică în ansamblu în acest an și va fi probabil principalul motor al creșterii, susținută de influxuri semnificative de fonduri din UE.”
Riscurile rămân însă importante, mai ales în zona investițiilor publice. În contextul politic actual, o eventuală reducere sau întârziere a investițiilor statului ar putea trage și mai mult în jos creșterea economică.
Pentru 2027, perspectiva este mai optimistă. Analiștii se așteaptă ca economia României să revină spre ritmul său potențial de creștere, ceea ce ar însemna un avans al PIB-ului de aproximativ 2,5%.
