Ce se întâmplă cu creșterea economică: ce cifră e important de urmărit astăzi?
Astăzi aflăm cum a performat economia în al doilea trimestru din 2026, unul în care românii au fost mai precauți cu cheltuielile și au restrâns consumul, lucru văzut și în rezultatele financiare ale băncilor pe primul semestru din 2026. Ce știm deja? Rezultatul de astăzi nu are, realist vorbind, cum să arate o înflorire a economiei, dar este important de observat cât de mare va fi scăderea.
Reamintim că România a intrat oficial în recesiune tehnică în luna februarie, după ce, conform definițiilor din manualele de economie, am avut două trimestre consecutive de scădere economică.
În ceea ce privește evoluțiile de la începutul anului, în primul trimestru (T1) din 2026, Produsul Intern Brut (PIB) al României a fost estimat la 403,9 miliarde de lei, prețuri curente, pe seria brută, înregistrând o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier față de aceeași perioadă din 2025. Este important de urmărit evoluția față de același trimestru al anului anterior, fiindcă evoluțiile de la un trimestru la altul pot fi influențate de mai multe variabile sezoniere.
Ce crede Isărescu că se va întâmpla cu economia în acest an?
Banca Națională a României a avut de dus o luptă grea în acest an, într-un context în care economia a fost prinsă între două probleme care se alimentează reciproc: inflație ridicată și creștere economică slabă. Pentru români, asta s-a tradus printr-o putere de cumpărare mai mică, consum mai redus și mai puține credite.
În acest context, BNR a menținut neschimbată dobânda de politică monetară pe tot parcursul acestui an, la nivelul de 6,5%, o decizie apreciată de majoritatea economiștilor. O scădere a dobânzilor ar fi putut aduce o creștere a consumului, dar efectele asupra inflației ar fi putut fi mult mai dăunătoare. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că vom avea cel mai probabil o creștere economică slabă sau chiar negativă în acest an, dar nu vede o recesiune dramatică.
„Consiliul de administrație a menținut rata de politică monetară. Nu a fost o lipsă de curaj, ci responsabilitate. Nu am sugrumat creditul: la nivelul companiilor avem o creștere a creditului de aproximativ 20%. La nivelul populației, într-adevăr, creditul de consum și creditul ipotecar sunt cvasi-stagnante. Aici a acționat însă și un alt factor: scăderea venitului disponibil. Vom avea probabil o creștere zero sau chiar ușor negativă în acest an, dar nu o recesiune dramatică”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul prezentării Raportului asupra inflației.
În criza energetică, toți ochii sunt pe cer: „Eu știu că toamna plouă”
Dacă pe partea de creștere economică BNR se uită cu îngrijorare la consumul tot mai slab, în lupta cu inflația o nouă problemă vine din energie. Seceta și canicula au pus presiune pe producția de electricitate, iar nivelul Dunării a scăzut, într-un moment în care conflictul din Golful Persic a adus deja noi tensiuni pe piața energiei.
De altfel, energia este și unul dintre motivele pentru care BNR și-a înrăutățit prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 5,5% la 6,1%. Isărescu spune că banca centrală a introdus în noua prognoză efectele caniculei și ale secetei asupra producției de electricitate, dar și riscurile care vin din evoluția prețurilor la combustibili.
Întrebat dacă actuala criză energetică ar putea împinge inflația chiar peste nivelul prognozat, guvernatorul BNR a admis că acest lucru este posibil „dacă lucrurile nu se calmează”. Isărescu vede însă și partea plină a paharului și își pune speranțele, cel puțin parțial, în schimbarea vremii odată cu venirea toamnei.
„Este o perioadă în care a plouat mai puțin, este secetă, e clar că Dunărea a scăzut. Fiind un cunoscător, din tinerețe, al geografiei României, știu că toamna plouă, așa că probabil că și la noi va ploua. Va ploua și prin centrul Europei și o să ne mai liniștim, ne mai și răcorim puțin”, a spus Mugur Isărescu.
Ploaia nu este însă singurul lucru pe care se bazează calculele BNR. Riscurile generate de secetă și de situația de pe piața energiei au fost deja incluse în noua prognoză de inflație. În plus, conflictul din Golful Persic a dus la creșterea prețurilor la benzină și motorină și a pus presiune și pe cotațiile altor materii prime energetice.
Chiar și așa, BNR se așteaptă ca direcția generală a inflației să rămână una descendentă. Banca centrală vede o scădere puternică a inflației până spre finalul anului, chiar dacă energia ar putea face ca drumul până acolo să fie ceva mai accidentat.
