Inflația va coborî spre 4% până la finalul lui 2026
Banca Națională a României estimează că inflația va ajunge la 3,9% la finalul lui 2026, în scădere de la nivelurile actuale apropiate de 10%.
„După moderarea consemnată la finele anului 2025 – 9,69 la sută în decembrie –, inflația este așteptată să scadă în trimestrul I 2026, până la circa 9,2 la sută în luna martie, urmând ca în trimestrul II să înregistreze o creștere tranzitorie, până la 9,8 la sută, determinată preponderent de efecte de bază la nivelul gazelor naturale, ulterior reducerii semnificative a prețurilor din aprilie 2025”, se arată în Raportul BNR.
BNR a majorat ușor prognoza de inflație (+0,2 puncte procentuale), dar scenariul de bază nu include eventuale prelungiri ale plafonării la energie. Dacă acestea se vor menține, scăderea inflației ar putea fi și mai rapidă.
De ce a ratat BNR prognoza de inflație
Mugur Isărescu a răspuns criticilor legate de prognozele din 2025, explicând că banca centrală lucrează doar cu date oficiale, nu cu presupuneri.
„Nu am introdus în prognoză pachetul de măsuri fiscale pentru că nu știam care vor fi. Acum un an existau mai multe scenarii. Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu îl cunoșteam”, a spus guvernatorul.
El a subliniat că, după adoptarea măsurilor, BNR a actualizat prognoza și a arătat impactul acestora asupra inflației.
Recesiunea era inevitabilă după reducerea deficitului
Guvernatorul spune că reducerea deficitului bugetar a fost obligatorie pentru a menține ratingul de țară și accesul la finanțare, dar aceasta a venit cu un cost: încetinirea economiei. Mugur Isărescu spune că datele legate de creșterea economică a României nu arată deloc bine.
„A trebuit să reducem deficitul bugetar și noi ne gândim la creșterea… reducerea e reducere, chiar dacă e dureroasă, iar asta are potențial recesionist. Cum poate fi rezolvată recesiunea e o întrebare grea și nu se răspunde emoțional. Dacă ne răzgândim în privința reducerii deficitului bugetar, avem marea problemă de rating și finanțare, explică Mugur Isărescu.
În prezent, România a evitat o recesiune anuală, dar a intrat într-o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB).
Românii consumă mai puțin: „Mai puține ieșiri în oraș”
Isărescu a confirmat că scăderea consumului este vizibilă în economie.
„Mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante, dar și în general, cifra de afaceri în comerț este în declin. Aici se plânge lumea de afaceri. Este un declin major. Cifra de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune pe tot anul, dacă nu este compensată de investițiile publice”, soune Isărescu.
Această scădere a cererii contribuie la reducerea inflației, dar afectează creșterea economică și veniturile firmelor.
Banii europeni, singura soluție pentru creștere economică
Potrivit guvernatorului, singura modalitate de a evita o recesiune mai severă este creșterea investițiilor, în special a celor finanțate din fonduri europene.
„Singura contrabalansare sunt investițiile publice cu bani europeni. Ar trebui să crească cu 10–12% ca să compenseze scăderea consumului”, a explicat Isărescu.
El a avertizat că revenirea la facilități fiscale extinse pe zeci de ani nu este o soluție sustenabilă.
Stabilitatea politică și ratingul de țară
Isărescu a atras atenția că România depinde de finanțarea externă și de încrederea investitorilor.
„Dacă ne răzgândim și renunțăm la reducerea deficitului, avem probleme de rating și de finanțare. Este un singur pas până la pierderea accesului pe piețele internaționale”, a spus guvernatorul.
Prima de risc a scăzut, dar rămâne mai mare decât în alte țări din regiune. Totuși, guvernatorul spune că România nu are nevoie de bani de la FMI fiindcă rezervele sunt adecvate.
„Rușinea” că nu am trecut la euro
Guvernatorul a comentat criticile privind întârzierea aderării la zona euro și a spus că România nu este singura în această situație. Criticile vin după ce Bulgaria, țara vecină și mai săracă decât România, a aderat la moneda europeană la începurul acestui an.
„Dar de ce nu vă întrebați de ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia? Aud: ce rușine pentru România, că a intrat Bulgaria în zona EU! Suntem în aceeași grupă cu Polonia, Cehia și Ungaria”.
El estimează că, dacă programul de reducere a deficitului funcționează, România ar putea discuta despre aderarea la euro în aproximativ 5 ani.
Decizia privind dobânda
BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară, evitând atât o majorare care ar fi adâncit recesiunea, cât și o reducere care ar fi afectat credibilitatea în lupta cu inflația. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%. Decizia BNR vine într-un moment delicat pentru economia românească: țara noastră a intrat în recesiune tehnică, practic, economia a performat slab timp de două trimestre, iar inflația încă nu a dat semne de scădere, fiind aproape de pragul de 10%.
Concluzia lui Isărescu: „Mergem pe gheață subțire”
Guvernatorul a rezumat situația economică drept una fragilă.
„Nu este o situație ușoară. Mergem pe o gheață subțire. Avem nevoie de stabilitate politică, investiții și disciplină fiscală pentru a evita o recesiune mai severă și pentru a reduce inflația”, a spus Mugur Isărescu.
