Dobânda-cheie rămâne deocamdată la 6,50%, după o decizie luată în unanimitate de Consiliul de administrație al BNR la ședința din 8 iulie 2026. Dobânda pentru facilitatea de creditare, Lombard, a fost păstrată la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit a rămas la 5,50%, arată minuta publicată de banca centrală pe 20 iulie.
Dincolo de limbajul tehnic, mesajul lui Mugur Isărescu și al membrilor Consiliului de administrație este destul de simplu: inflația ar urma să scadă, dar România nu a ajuns încă în punctul în care BNR să poată apăsa liniștită pe butonul reducerii dobânzilor.
Prețurile la energie, conflictul din Orientul Mijlociu, deficitele mari ale României și instabilitatea politică pot întoarce rapid situația. În aceste condiții, BNR preferă să mai aștepte confirmarea că inflația coboară în mod sustenabil.
Inflația a urcat la 10,85%, dar BNR vede o scădere din trimestrul III
Rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026 și a ajuns la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie.
Scumpirile au venit în principal din zona gazelor naturale, a combustibililor și a prețurilor administrate. La acestea s-au adăugat efectele creșterii cotației petrolului și majorarea considerabilă a chiriilor pentru locuințele de stat, potrivit minutei BNR.
Prețurile alimentelor procesate au continuat să încetinească, dar efectul a fost anulat de scumpirile produselor nealimentare și ale serviciilor. BNR pune aceste presiuni pe seama costurilor mai mari cu combustibilii, a creșterii cursului leu/euro și a scumpirii unor produse importate.
Un alt motiv de îngrijorare este faptul că firmele și consumatorii se așteaptă în continuare la prețuri mari. Așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas la niveluri ridicate în trimestrul II 2026, chiar dacă în iunie au apărut unele corecții.
Pentru populație, efectul se vede deja în buzunare. Puterea de cumpărare a continuat să slăbească în prima lună a trimestrului II, pe măsură ce veniturile au încetinit, iar inflația a revenit la un nivel de două cifre.
BNR estimează însă că rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie și că va înregistra o scădere substanțială în trimestrul III 2026. Motivul este dispariția din calcul a efectelor provocate de eliminarea plafonului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
Prognoza publicată în mai indica o inflație de 10,3% în iunie, urmată de o scădere la 5,5% în decembrie 2026 și la 2,7% în martie 2028.
Veștile nu sunt însă chiar atât de bune pe cât spera banca centrală. BNR spune acum că valorile inflației din perioada următoare ar putea fi ceva mai ridicate decât cele prognozate anterior, în special din cauza majorării chiriilor pentru locuințele de stat.
Economia stagnează, iar consumul românilor continuă să scadă
Economia României a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului, după un avans de numai 0,2% în trimestrul precedent.
Principalul vinovat a fost consumul gospodăriilor, care și-a accentuat scăderea. Investițiile, măsurate prin formarea brută de capital fix, au continuat să crească, dar într-un ritm mai lent.
Exporturile au ajutat economia, însă mai puțin decât în trimestrul precedent. Diferența de ritm dintre exporturile și importurile de bunuri și servicii s-a redus, iar deficitul comercial și-a încetinit corecția.
Pe termen scurt, BNR se așteaptă la o revenire ușoară a economiei în trimestrele II și III 2026. Redresarea ar urma să fie însă mai slabă decât se anticipa anterior.
Investițiile ar putea redeveni principalul motor al economiei, iar consumul privat ar putea avea și el o contribuție pozitivă. Totuși, consolidarea fiscală, adică măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, va continua să țină economia pe frână.
Pentru România, absorbția fondurilor europene și, în special, a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) devine esențială. BNR consideră că acești bani pot compensa parțial efectele măsurilor fiscale și ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Piața muncii se răcește, dar salariile pot pune din nou presiune pe prețuri
Piața muncii începe și ea să piardă din tensiune. Numărul salariaților și-a încetinit scăderea în aprilie, iar rata șomajului calculată potrivit metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM) a rămas aproape constantă în aprilie și mai.
În trimestrul anterior, rata medie a șomajului urcase la 6,4%, în timp ce rata locurilor de muncă vacante a stagnat.
Companiile și-au redus în continuare intențiile de angajare în trimestrul II 2026 și au raportat un deficit mai mic de forță de muncă. Cu alte cuvinte, piața muncii se calmează, iar angajatorii nu mai caută oameni cu aceeași intensitate.
BNR nu scapă însă din ochi riscurile legate de salarii. Salariul minim brut a fost majorat de la 1 iulie 2026, iar lipsa angajaților din anumite sectoare ar putea reaprinde presiunile salariale din mediul privat.
În sens invers acționează măsurile de austeritate, politica salarială și blocarea sau limitarea angajărilor din sectorul public. Acestea pot reduce consumul și pot pune presiune pe veniturile și investițiile companiilor.
BNR menționează și alte schimbări care pot influența piața muncii, precum folosirea într-o măsură mai mare a angajaților din afara Uniunii Europene, digitalizarea și automatizarea activităților.
Isărescu se teme de energie, curs și instabilitate politică
Principalul risc extern vine din conflictul din Orientul Mijlociu și din efectele sale asupra prețurilor la petrol, gaze naturale și alte materii prime.
BNR avertizează că un nou șoc energetic s-ar putea transmite în România prin prețurile produselor importate, ale combustibililor și ale serviciilor. Totuși, scăderea amplă a cotației petrolului din iunie și perspectiva unui an agricol bun ar putea tempera presiunile asupra prețurilor.
Cursul de schimb este un alt punct sensibil. Leul a pierdut mare parte din corecția pozitivă înregistrată la mijlocul trimestrului II și a rămas pe un palier apropiat de cel atins în primele zile din mai.
În același timp, leul a continuat să se deprecieze față de dolar, pe fondul întăririi monedei americane pe piețele internaționale.
BNR spune direct că riscurile pentru cursul leului rămân ridicate. Pe lângă conflictul extern și politica marilor bănci centrale, instituția indică deficitele gemene ale României, deficitul bugetar și cel de cont curent, dar și incertitudinea politică internă.
De aici vine și una dintre cele mai importante idei din minută: România are nevoie de stabilitate politică și guvernamentală și de continuarea corecției fiscale convenite cu Comisia Europeană.
O reducere credibilă a deficitului ar putea ajuta și la scăderea deficitului de cont curent, a riscului suveran și, în final, a costurilor la care se împrumută statul, companiile și populația.
Creditele continuă să crească, dar populația împrumută mai puțin
Creditarea sectorului privat a continuat să accelereze ușor și a ajuns la un ritm anual de 7,7% în mai, de la 7,1% în martie. Creșterea a venit în principal din creditele în valută contractate de companii. Evoluția a fost influențată și de cursul de schimb al leului.
Creditele acordate populației au încetinit însă din nou. Scăderea s-a văzut în special la împrumuturile în lei pentru consum și alte scopuri, semn că dobânzile ridicate și pierderea puterii de cumpărare îi fac pe români mai precauți.
În concluzie, BNR vede suficiente motive pentru ca inflația să înceapă să scadă, dar nu și suficiente garanții pentru a reduce dobânzile.
Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, a facilității Lombard la 7,50% și a facilității de depozit la 5,50%. Totodată, au fost păstrate actualele niveluri ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor.
Isărescu așteaptă mai întâi dovada că inflația scade și că politica și finanțele statului nu produc un nou șoc. Până atunci, dobânzile rămân acolo unde sunt, chiar dacă populația și companiile așteaptă de aproape doi ani credite mai ieftine.
