România este țara din Europa Centrală și de Est (ECE) care depinde cel mai puțin de importurile de gaze și petrol din Rusia, un plus pentru economia locală, însă războiul din Ucraina va afecta economia întregului continent în trimestrul al doilea din 2022, consideră Fritz Mostbock, head of research în cadrul Erste Group, compania care controlează BCR. El adaugă totodată faptul că riscurile creșterii inflației ”au crescut drastic” după începerea războiului.

După invazia Ucrainei de către Rusia, Erste și-a redus previziunile de creștere economică și a mărit previziunile de inflație pentru țările ECE.

Deși legăturile comerciale directe cu Rusia, Ucraina și Belarus sunt în general scăzute (aproape sau sub 6% din totalul importurilor/exporturilor), regiunea este foarte dependentă de importurile rusești de gaz și petrol.

”Peste 80% din toate importurile de gaze din Polonia, Slovacia și Serbia vin din Rusia, iar cifra este doar puțin mai scăzută în cazul Sloveniei și al Ungariei. România se află într-o situație diferită de restul regiunii, deoarece beneficiază de o producție locală puternică, însumând aproximativ 70% din nevoile sale totale”, spune Fritz Mostbock.

Pentru România și celelalte țări din regiune pot apărea probleme economice cauzate de legăturile comerciale indirecte, dar și în cazul unor anumite nișe de produse. Acest lucru este valabil pentru mărfuri precum metalele sau energia, care sunt deosebit de importante pentru marile sectoare consumatoare de energie, dar și pentru lanțurile de aprovizionare ale producției de mașini care deja simte impactul lipsei cablurilor din Ucraina.

Estimări curs de schimb 2022

Prezent T2 2022 T3 2022 T4 2022
EUR/USD 1,1 1,11 1,13 1,13
EUR/RON 4,94 4,98 5 5,05

Toate estimările din tabel aparțin Erste Group

Creșterea economică din zona euro ar fi trebuit să accelereze din nou în primul trimestru din 2022, datorită relaxării restricțiilor provocate de pandemia COVID-19.

”Cu toate acestea, războiul din Ucraina provoacă acum riscuri economice negative. Prețurile mărfurilor au crescut la nivel mondial, deoarece Rusia și Ucraina sunt exportatori importanți la nivel global de energie fosilă, metale și alimente. Prețurile mai mari ar putea diminua consumul privat, iar orice noi probleme legate de lanțurile de aprovizionare afectează sectorul de producție. În plus, noile restricții pandemice care apar în China pot duce la noi întârzieri în lanțurile de aprovizionare”, spun analiștii Erste, într-o notă adresată investitorilor.

În 2022, ne așteptăm ca inflația să fie în medie de 9,4% în Europa Centrală și de Est, de la 4,5% înregistrat în 2021.

Analiști Erste

În același timp, riscurile creșterii inflației în acest an au devenit tot mai mari. Creșterea economică globală și a inflației în 2022 va depinde de cursul războiului și de tensiunile dintre Rusia și Occident.

”Dacă trimestrul trecut ne așteptam ca inflația să atingă vârful în T1 2022 și să încetinească în primul semestru din acest an, invazia din Ucraina a schimbat cursul evenimentelor. Războiul a împins prețurile mărfurilor la noi maxime, cu puține perspective de inversare completă a mișcării la mijlocul perioadei. Astfel, inflația va accelera în continuare în regiune. În 2022, ne așteptăm ca inflația să fie în medie de 9,4% în ECE, de la 4,5% înregistrat în 2021. În 2023, inflația medie în ECE se va modera oarecum, dar va rămâne ridicată la 6,2% și peste ținte (n.red. ținte stabilite de băncile centrale) în toate țările ECE”, menționează analiștii austrieci.

Inflația în România a ajuns la 10,2% în martie 2022, cu aproape 2 procente de creștere față de 8,5%, recordul ultimului deceniu, înregistrat în luna precedentă.

Citiți și Pe români „îi paște” inflația de sărbători. Câți bani le „mușcă” scumpirile cu această ocazie

Erste se așteaptă ca nivelul creșterii economice în țările ECE (în rândul cărora se află și România) să ajungă la o medie de 3%. Pentru anul următor, creșterea ar ajunge la 4,1%, susținută de noile fonduri europene din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.

În cazul economiei rusești, estimările analiștilor indică o scădere a PIB de 10% în 2022, ca urmare a sancțiunilor impuse de țările occidentale.

Războiul din Ucraina susține prețul aurului. Metalul prețios își va continua creșterea

Prețul aurului a crescut cu 4,9%, la 1.930 dolari/uncie, în primul trimestru din 2022.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat o creștere bruscă a volatilității pe piețele financiare, iar incertitudinile economice au urcat din cauza creșterii prețurilor la energie și a problemelor legate de lanțurile de aprovizionare.

Prețul aurului a reacționat la această situație cu o creștere drastică care l-a apropiat de maximul istoric din august 2020. Toți acești factori, precum și așteptata continuare a creșterii inflației, i-a făcut pe analiștii Erste să anticipeze un preț de 1.980 dolari/uncie la finalul T2 2022.

Bursele vor fi greu de navigat în T2, dar sunt așteptate noi creșteri

Piața globală de acțiuni a scăzut cu 1,9% în primul trimestru, după ce creșterea puternică a prețurilor energiei și materiilor prime și războiul dintre Rusia și Ucraina au stins apetitul pentru risc al investitorilor. Spre sfârșitul trimestrului, evaluările mai scăzute ale companiilor și perspectiva unor rezultate financiare totuși bune în 2022 au declanșat o revenire pe burse.

”Cele mai mari riscuri pentru burse sunt creșterea puternică a prețurilor energiei și mărfurilor și deficitul de produse și servicii. În plus, situația geopolitică tensionată și rata ridicată a inflației îngreunează misiunea companiilor atunci când încearcă să facă planuri pentru viitor. În același timp, titlurile de stat (n.red. în special din țările vest-europene) plătesc randamente puternic negative, în timp ce companiile și-au menținut perspectivele solide de creștere a câștigurilor”, spun analiștii Erste.

Având în vedere situația descrisă mai sus, austriecii se așteaptă ca bursele europene să aducă investitorilor câștiguri 0-5% în trimestrul al doilea. Bursele din SUA au perspective ceva mai bune, în condițiile în care America este mai puțin afectată de criza de energie care se prefigurează în Europa ca urmare a războiului din Ucraina.

Companiile europene sunt mai grav afectate de creșterea prețurilor la energie și de deteriorarea problemelor lanțului de aprovizionare decât altele. Prin urmare, marii indici europeni vor fi supuși unor fluctuații mai substanțiale decât cei din SUA. Datorită nivelului crescut de incertitudini economice și ritmului de creștere mai scăzut al companiilor, volatilitatea pieței globale de acțiuni ar trebui, de asemenea, să depășească media pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri