BNR nu a mai mișcat dobânda-cheie din 8 august 2024, când a coborât-o la 6,50% pe an, de la 6,75%. De atunci, banca centrală a păstrat neschimbat nivelul ratei-cheie.
Ce se întâmplă cu dobânzile vara aceasta: Decizia BNR
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
- Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
De ce nu a vrut BNR să scadă dobânzile?
Rata anuală a inflației a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului II 2026, urcând la 10,85 la sută în mai, de la 9,87 la sută în martie. Avansul a fost antrenat în principal de creșterile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub impactul unor efecte de bază și al ascensiunii cotației petrolului, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se ușor în ambele luni, până la 8,5 la sută în mai 2026, de la 8,2 la sută în martie, ca urmare a influențelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a mărit în mai 2026 la 9,7 la sută, de la 9,0 la sută în martie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,4 la sută în mai 2026, de la 8,5 la sută în martie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,4 la sută în mai 2026, de la 7,6 la sută în martie 2026.
Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după ce s-a comprimat cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică a înregistrat o scădere de 1,2 la sută în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2 la sută în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele trei luni din 2026, iar formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, care a rămas totuși solidă.
Totodată, evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist în trimestrul I 2026, ca urmare a restrângerii decalajului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, ambele în scădere în raport cu trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.
Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
