Banca Națională bate pasul pe loc: menține dobânda cheie la 6,5%

Lucian Anghel, economistul șef al Libra Internet Bank a spus anterior că BNR așteaptă semnale clare că inflația se află pe un trend descrescător înainte de a face reduceri de dobândă. Totodată, economistul spune că incertitudinile privind consolidarea fiscală, planurile României de a reduce deficitul bugetar, vor contribui la decizia BNR de a menține dobânzile pe loc.

„Persistenţa presiunilor inflaţioniste care derivă din creșterea salariilor și pensiilor în 2024, din implementarea măsurilor de ordin fiscal necesare pentru a reduce deficitul bugetar, în contextul general dominat de incertitudini cu privire la procesul de consolidare fiscală ar putea determina Banca Națională să menţină dobânda de politică monetară la 6,50%. BNR va rămâne precaută în continuare, o eventuală reducere a dobầnzii putând surveni doar dacă inflaţia va reintra pe un trend descendent clar”, a declarat Lucian Anghel.

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna decembrie 2024, la 5,14%, de la 5,11% în noiembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,09%, cele nealimentare cu 4,38%, iar serviciile cu 7,10%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De ce se teme Isărescu: măsurile fiscale, creșterile de salarii, dar și de prețurile la energie

Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile implementării din debutul acestui an a pachetului de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent în scopul consolidării bugetare în contextul Planului bugetar-structural național pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv. O sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

BNR ar putea reduce dobânda cheie abia după alegerile prezidențiale

Economiștii din BCR consideră că prima reducere de dobândă cheie a Băncii Naționale va avea loc în august. Specialiștii consideră că BNR vrea să aștepte deciziile fiscale care vor fi luate după alegerile prezidențiale. Totodată, experții consideră că dobânda cheie ar putea încheia 2025 cu o valoare de 5,75%, survenită prin trei reduceri.

Ne așteptăm ca BNR să reia reducerea ratelor în luna august și să efectueze trei reduceri ale ratei cheie de 25 pb fiecare, până la 5,75% la sfârșitul anului 2025.
Ciprian Dascălu, economist șef BCR

Ce spune BNR despre inflație, PIB și piața muncii

Rata anuală a inflației a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie. Avansul față de finele trimestrului III a fost antrenat în principal de scumpirea combustibililor - prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piața financiară internațională -, și într-o mică măsură de noile majorări consemnate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 și al măririi cotațiilor unor mărfuri.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menținându-se până în decembrie la 5,6 la sută, nivel similar celui de la finele trimestrului III. Evoluția a fost consecința influențelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,2 la sută în trimestrul III 2024, de la 0,9 la sută în trimestrul precedent. Creșterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației a rămas alertă în acest interval, deși a încetinit în raport cu trimestrul II, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix și-a prelungit descreșterea relativ abruptă, atingând un minim al ultimelor 9 trimestre.

Evoluția exportului net și-a redus însă considerabil impactul contracționist în trimestrul III 2024, pe fondul scăderii relativ mai pronunțate a variației anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii, care a rămas totuși în teritoriul pozitiv. Drept urmare, deficitul comercial, precum și cel de cont curent și-au temperat semnificativ creșterea anuală în raport cu trimestrul precedent.

Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar și evoluții mixte ale principalelor componente ale cererii agregate și ale sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.