Datele apar în analiza „20 de ani de România în UE - Reușite și eșecuri. O analiză comparativă”, realizată de Rethink România. Documentul compară România cu Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, de la momentul aderării și până în 2025.
Imaginea României este cea a unei economii care a recuperat rapid decalajele față de Vest, dar care continuă să rămână în urmă la indicatorii care influențează competitivitatea pe termen lung, precum educația, capitalul uman și echilibrul finanțelor publice.
„În cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de Vest. Consumul individual a explodat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât oriunde în regiune, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, datele arată că următoarea etapă a convergenței depinde de investițiile în educație, competitivitate și de reechilibrarea macroeconomică. Aceste zone vor decide dacă România își poate menține ritmul de dezvoltare și în următoarele două decenii”, a declarat Robert Santa, Chief Research Officer al Rethink România.
Consumul individual s-a apropiat de media Uniunii Europene
Consumul individual al românilor a crescut de la 43,3% din media UE în 2006 la 86,2% în 2025. Indicatorul aproape s-a dublat raportat la media europeană, iar ritmul de recuperare a fost mai rapid decât în celelalte state analizate.
În Slovacia, Cehia și Ungaria, consumul individual raportat la media UE a avut o evoluție mai lentă în aceeași perioadă.
Produsul intern brut (PIB) pe locuitor a urcat de la 7.230 de euro în 2006 la 13.190 de euro în 2025, ceea ce înseamnă o creștere nominală de aproximativ 6.000 de euro și un avans de peste 80%.
Ajustat la puterea de cumpărare, PIB-ul pe locuitor al României a ajuns la 78% din media UE, comparativ cu 55% în 2014.
Polonia rămâne însă reperul regional al convergenței economice, după ce aproape și-a dublat PIB-ul pe locuitor. Polonia și Cehia se află cel mai aproape de nivelurile economice din Europa Occidentală. România a redus o mare parte din decalajul față de Ungaria și a depășit Bulgaria, dar rămâne în urma liderilor regionali.
Productivitatea muncii a crescut cu 38% față de 2015
România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii dintre cele șase state analizate. Avansul a fost de 38% față de nivelul din 2015, fiind mai mare decât cel consemnat în Polonia și Bulgaria, următoarele țări din clasament, precum și decât media UE.
Economia românească produce astfel mai multă valoare pentru fiecare persoană ocupată decât în perioada aderării, iar evoluția productivității este asociată în analiză și cu dinamica veniturilor din ultimii ani.
Mobilitatea populației s-a schimbat la rândul său. Între 2007 și 2025, numărul pasagerilor transportați prin aeroporturile din România a crescut cu 378%, astfel că traficul aerian este de aproape cinci ori mai mare decât în anul aderării.
În 2025, aeroporturile din România au deservit peste 26 de milioane de pasageri. O creștere apropiată a fost înregistrată și de Polonia.
Transportul de mărfuri nu a ținut pasul cu autostrăzile
România a construit peste 1.000 de kilometri de autostradă după aderarea la UE, însă volumul mărfurilor transportate a rămas aproape neschimbat.
În 2006 erau transportate 335 de milioane de tone de marfă, comparativ cu 322 de milioane de tone în 2024. Volumul a coborât la un minim de 191 de milioane de tone în 2014.
Analiza indică și degradarea infrastructurii feroviare destinate transportului de marfă, cu efecte asupra competitivității sectorului.
Integrarea în piața unică europeană a susținut dezvoltarea comerțului exterior și a exporturilor, dar România a înregistrat deficit comercial în fiecare an analizat. Cehia, Slovacia și Polonia au avut, în mai mulți ani, exporturi mai mari decât importurile, în timp ce România și Bulgaria au rămas dependente de importuri pentru susținerea creșterii economice.
Deficitul comercial al bunurilor a ajuns la aproximativ 33,4 miliarde de euro în 2024. Raportul dintre exporturi și importuri este totuși mai bun decât înaintea aderării din 2007.
Diaspora României se apropie de 3,8 milioane de persoane
Aproximativ 3,1 milioane de cetățeni români locuiau în 2023 într-un alt stat membru al UE. Dacă sunt incluși și românii stabiliți în Regatul Unit, diaspora ajunge la aproape 3,8 milioane de persoane.
Numărul reprezintă aproximativ 16-20% din populația țării, cea mai ridicată pondere din UE dintre statele analizate.
Ritmul emigrării s-a redus însă în ultimii ani. Între 2014 și 2018, aproximativ 150.000 de români se stabileau anual în țările UE, în Spațiul Economic European (SEE) și în Elveția. După 2019, numărul plecărilor a scăzut semnificativ.
Numărul persoanelor născute în România și rezidente în statele UE a atins un vârf în 2020, după care a început să scadă în mai multe țări. Evoluții similare sunt observate în Polonia și Bulgaria.
România rămâne pe ultimul loc la indicatorii de educație
Educația este domeniul în care România înregistrează cele mai slabe rezultate dintre cele șase țări comparate. În 2025, doar 22,6% dintre persoanele cu vârste între 30 și 34 de ani aveau studii universitare finalizate.
Ponderea este de aproape două ori mai mică decât cea din Polonia, de 48,3%, și mult sub media UE, de 45,6%. Analiza nu identifică o tendință de creștere a indicatorului pentru România.
Țara are și cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a școlii din UE. Aproximativ unul din șase elevi abandonează școala înainte de finalizarea studiilor, iar progresele din aproape două decenii au fost limitate. România nu și-a îndeplinit obiectivul stabilit prin Strategia Europa 2020.
Polonia a redus rata abandonului școlar sub pragul de 5%, în timp ce România continuă să înregistreze cele mai ridicate valori din regiune și din UE.
Rezultatele testelor PISA plasează România pe penultimul loc între statele analizate, înaintea Bulgariei, la matematică, citire și științe. Scorurile sunt sub media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și în urma celor obținute de Polonia și Cehia.
Speranța de viață și indicatorii de sărăcie s-au îmbunătățit
Speranța de viață la naștere a ajuns în România la aproximativ 76,6 ani în 2024. Raportat la 2006, țara a avut cea mai mare creștere dintre cele șase state incluse în analiză.
După scăderea produsă în perioada pandemiei, speranța de viață a crescut cu aproximativ 1,3 ani între 2022 și 2023. În 2024, indicatorul era cu 0,9 ani peste nivelul înregistrat înaintea pandemiei.
România a depășit Bulgaria și s-a apropiat de Ungaria, dar speranța de viață rămâne cu aproximativ cinci ani sub media UE, estimată la 81,4 ani.
Ponderea populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a coborât de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025, una dintre cele mai mari reduceri din regiune. România rămâne peste media europeană, dar diferența față de punctul de plecare s-a diminuat.
Distribuția veniturilor s-a îmbunătățit, iar România a coborât sub media UE în cazul coeficientului Gini. O valoare mai mică a acestui indicator arată diferențe mai reduse între veniturile persoanelor bogate și cele ale populației cu venituri mici.
În 2025, România avea un coeficient Gini de aproximativ 28, sub media UE de 29,2 și sub valoarea Ungariei. Bulgaria înregistra cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE, cu un coeficient de 37,7. Cehia, cu 24,0, și Slovacia, cu 23,0, se aflau printre statele europene cu cea mai uniformă distribuție a veniturilor.
Întreaga analiză realizată de Rethink România poate fi accesată la acest link.
