Discuțiile privind viitorul program de guvernare ar trebui să pornească de la capacitatea României de a transforma resursele consumate în valoare economică. Autorul atrage atenția că majorarea cheltuielilor și a consumului nu garantează, în sine, dezvoltarea durabilă a economiei.
România nu poate construi prosperitate doar consumând mai multe resurse.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă
România, la aceeași productivitate a resurselor ca în 2000. Polonia a crescut cu 90%, iar Bulgaria cu 40%
Analiza evidențiază diferențele dintre evoluția economiei românești și cea a altor state europene în privința productivității resurselor.
Indicatorul utilizat de Eurostat raportează Produsul Intern Brut (PIB) real la consumul intern de materiale. Acesta include materialele extrase pe plan intern, la care se adaugă importurile și din care se scad exporturile.
Prin urmare, indicatorul nu măsoară exclusiv consumul de energie sau resursele naturale extrase în România, ci valoarea economică generată în raport cu materialele consumate.
În timp ce Polonia și-a îmbunătățit productivitatea resurselor cu 90%, Bulgaria cu 40%, iar media UE a crescut cu aproximativ 50%, România a revenit la nivelul de la care a pornit în anul 2000.
Dumitru Chisăliță atrage însă atenția că stagnarea acestui indicator nu înseamnă că România nu a înregistrat niciun progres economic.
Problema evidențiată de analiză este că dezvoltarea economiei nu s-a desprins suficient de consumul de materiale, comparativ cu evoluțiile înregistrate în alte state europene.
Autorul consideră că Guvernul trebuie să identifice cât din această situație este cauzată de risipă, management ineficient, pierderi tehnologice sau producția de bunuri cu valoare adăugată redusă.
De ce România nu obține suficientă valoare economică din gazele, pădurile și resursele minerale
Una dintre principalele probleme semnalate în analiză este modul în care România utilizează resursele naturale disponibile.
Dumitru Chisăliță susține că simpla existență a gazelor naturale, pădurilor, terenurilor agricole sau resurselor minerale nu reprezintă o garanție a prosperității economice.
Pentru noul Guvern, întrebarea esențială ar trebui să fie câtă valoare economică rămâne în România în urma prelucrării, utilizării tehnologiilor, proiectării și comercializării produselor obținute din aceste resurse.
Analiza propune evaluarea sectoarelor economice în funcție de materiile prime exportate, bunurile importate ulterior și etapele de producție care lipsesc din economia românească.
Totodată, autorul avertizează că dezvoltarea capacităților industriale trebuie să țină cont de competitivitatea economică.
Nu orice export de materii prime este neapărat o problemă și nici orice fabrică susținută prin subvenții nu poate deveni automat profitabilă.
În opinia președintelui Asociației Energia Inteligentă, România are nevoie de o politică economică orientată către creșterea valorii adăugate, nu doar de măsuri pentru majorarea consumului și a cheltuielilor.
Investițiile publice și fondurile europene ar trebui evaluate după rezultate, nu doar după banii cheltuiți
O altă recomandare privește modul în care statul evaluează eficiența investițiilor publice.
Potrivit analizei, valoarea sumelor cheltuite nu reprezintă, în sine, o dovadă a modernizării economiei.
Același principiu se aplică și absorbției fondurilor europene, care trebuie analizată din perspectiva rezultatelor produse, nu exclusiv prin volumul finanțărilor utilizate.
Dumitru Chisăliță consideră că investițiile publice majore ar trebui evaluate pe baza unor criterii economice concrete:
- reducerea costurilor de producție,
- economisirea materialelor și a energiei,
- îmbunătățirea transporturilor,
- dezvoltarea unor capacități de producție competitive.
De asemenea, statul ar trebui să analizeze dacă beneficiile investițiilor justifică ulterior cheltuielile de întreținere și exploatare.
În această abordare, succesul unui proiect finanțat din bani publici nu ar trebui măsurat doar prin finalizarea lucrărilor și efectuarea plăților, ci și prin beneficiile economice generate.
Energia ieftină nu este suficientă. Industria trebuie să producă mai multă valoare din resursele consumate
Analiza Asociației Energia Inteligentă acordă o atenție separată modului în care energia contribuie la dezvoltarea economică.
Dumitru Chisăliță susține că dezbaterea privind energia nu trebuie să se limiteze la prețuri, securitatea aprovizionării și investițiile în infrastructură.
O întrebare importantă este câtă valoare economică produc întreprinderile din energia consumată și din cheltuielile realizate pentru achiziționarea acesteia.
Autorul consideră că sprijinul acordat industriei prin fonduri publice trebuie condiționat de modernizarea tehnologiilor, reducerea pierderilor și obținerea unor rezultate care pot fi verificate.
În lipsa acestor criterii, statul riscă să finanțeze în mod repetat aceleași vulnerabilități ale companiilor.
Totodată, analiza avertizează că închiderea unor activități industriale poate îmbunătăți statistic indicatorii de consum, fără să reprezinte neapărat un progres pentru economie.
Obiectivul propus este dezvoltarea unei producții competitive, care utilizează resursele mai eficient și contribuie la menținerea unor locuri de muncă și venituri sustenabile.
Ce ar trebui să cuprindă noul program de guvernare pentru reducerea sărăciei în România
Președintele Asociației Energia Inteligentă subliniază că stagnarea productivității resurselor nu explică, singură, sărăcia din România.
Veniturile populației sunt influențate și de productivitatea muncii, nivelul ocupării, distribuția valorii adăugate, fiscalitate și calitatea serviciilor publice.
Din acest motiv, viitorul program de guvernare ar trebui să trateze împreună aceste probleme și să stabilească măsuri care pot susține creșterea durabilă a veniturilor.
Autorul critică abordările care se concentrează pe acordarea repetată de ajutoare și subvenții fără rezolvarea cauzelor structurale ale problemelor economice.
În opinia sa, măsurile de sprijin trebuie însoțite de investiții în productivitate, eficiență și competitivitate.
Dumitru Chisăliță propune ca noul Guvern să prezinte un diagnostic public al economiei, cu obiective măsurabile și responsabilități clare pentru instituțiile implicate.
Acesta ar trebui să identifice domeniile în care România consumă ineficient resurse, pierde valoare economică și are nevoie de schimbări concrete.
