Primăria poate bloca conturile, poate popri salariul sau poate pune sechestru direct pe bunuri
Guvernul estimează o creștere a veniturilor din impozite locale cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, adică peste 30% față de 2025.
În plus, impozitele auto au fost recalibrate, ținând cont și de norma de poluare, iar mai multe primării au majorat și tarifele pentru servicii locale.
"Termenele de plată rămân cele cunoscute: 31 martie (tranșa I) și 30 septembrie (tranșa II). Dacă nu plătești la termen, lucrurile se pun în mișcare. Dacă aceste impozite nu se achită, primăria - prin organul fiscal de executare- poate ajunge până la executarea silită a bunurilor unei persoane fizice: clădiri, terenuri, autoturisme.
Spre deosebire de datoriile obișnuite, primăria poate bloca conturile, poate popri salariul sau poate pune sechestru pe bunuri direct, fără a fi necesară încuviințarea instanței pentru începerea executării silite fiscale. Măsurile pot fi însă contestate în instanță, în condițiile legii", a explicat Loredana Mihăilă, consultant fiscal.
Etapele executării silite - Etapa 1: Majorări de întârziere
- Prima consecință a neplății impozitelor este acumularea de majorări de întârziere. De la termenul-limită prevăzut de lege, fiecare lună sau fracțiune de lună de întârziere se „taxează” prin majorări care se adaugă la suma inițială.
Majorările de întârziere pentru obligațiile fiscale datorate bugetelor locale sunt de 1% pe lună sau fracțiune de lună.
- Pe scurt: dacă un impozit local de 1.000 lei rămâne neachitat 12 luni, datoria ajunge la 1.120 lei (1.000 lei principal + 120 lei majorări, adică 12 x 1% x 1.000).
- De reținut: chiar și o întârziere de 5 zile într-o lună se consideră „fracțiune de lună”, astfel că majorarea se calculează tot la nivel de 1% pentru luna respectivă (nu pro-rata pe zile).
"Totuși, organul fiscal local poate acorda, la cerere, eșalonări la plată, reduceri sau chiar scutiri de majorări, în temeiul art. 185 din Codul de procedură fiscală. Așa cum spuneam, acestea « pot acorda », dar nu sunt obligate așa cum este în cazul creanțelor fiscale administrate de ANAF. Fiecare UAT își aprobă propria procedură - condiții, praguri minime, acte, termene, garanții, comisie – prin hotărârea consiliului local.
Este important de clarificat că nu există un raport oficial centralizat publicat de Ministerul Finanțelor sau de Asociația Municipiilor din România care să ofere un procent exact al primăriilor care aplică Art. 185 – Instituirea posibilității acordării înlesnirilor la plată de către organul fiscal local din Codul de Procedură Fiscală ", a precizat consultantul fiscal.
Etapa 2: Somația și titlul executoriu
- În cazul neachitării impozitelor locale la termenele scadente (31 martie și 30 septembrie), organul fiscal local poate declanșa procedura de executare silită prin emiterea și comunicarea somației și a titlului executoriu.
Ce înseamnă asta concret? - Persoana fizică primește un document oficial, somația, la domiciliu, de regulă prin poștă cu confirmare de primire.
- Dacă documentele nu pot fi comunicate prin metodele obișnuite, legea permite comunicarea prin publicitate - de exemplu, prin afișare sau publicare pe pagina de internet a instituției, în condițiile legii
- În lipsa confirmării de primire sau a comunicării pe site, nu poate fi începută executarea
- Prin somație se acordă un termen suplimentar de 15 zile în care poți plăti de bunăvoie
Etapa 3: Poprirea (blocarea banilor)
- Dacă nu se plătește în termenul din somație, se poate înființa poprire asupra disponibilităților bănești ale debitorului: conturi bancare și venituri periodice (salariu, pensie, chirii etc.), în limitele prevăzute de lege, de regulă nu mai mult de 1/3 din venitul net.
Concret: primăria trimite o adresă către bancă sau către angajator, iar o parte salariu este virată direct către bugetul local, până la acoperirea datoriei.
Etapa 4: Sechestrul pe bunuri mobile și imobile
- Ce bunuri pot fi executate silit (și, de regulă, în ce ordine)
În practică, autoritățile urmăresc mai întâi banii din conturi și veniturile periodice, apoi bunurile mobile - de exemplu, mașini sau alte bunuri de valoare. Bunurile imobile - terenuri, case, apartamente - sunt avute în vedere, de regulă, doar dacă celelalte măsuri nu sunt suficiente.
De regulă, ordinea urmăririi este:
• Banii din conturi bancare - primii vizați, cei mai ușor de poprit)
• Veniturile periodice - salariu, pensie, chirii încasate
• Bunuri mobile care nu sunt direct folosite în activitatea principală (mașină, bunuri de valoare etc.)
• Bunuri imobile - terenuri, case, apartamente (ultimele vizate)
“Executarea silită a locuinței familiei este o măsură excepțională, întrucât atinge dreptul la respectarea domiciliului și a vieții de familie. Autoritățile fiscale pot urmări locuința, în practică, doar dacă celelalte măsuri nu dau rezultate, insă - așa cum spuneam - executarea silită care poate fi începută fără încuviințarea instanței, poate fi contestată în instanță”, a conchis consultantul fiscal.
