Fâşia de apă dintre Iran şi Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume
În acest context de război, analiștii se așteaptă la o volatilitate semnificativă și la o majorare a prețului abruptă inclusă în prețul țițeiului la deschiderea piețelor, deoarece Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic vital pentru 20% din aprovizionarea cu petrol a lumii, este acum considerată zonă de război.
În plus, susțin specialiștii, prețurile petrolului au crescut treptat săptămâni la rând, pe măsură ce tensiunile geopolitice s-au intensificat, iar războiul din Orientul Mijlociu este de așteptat să le ridice și mai mult.
„28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referinţă pentru pieţele energetice. Atacarea Iranului şi riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz - cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Când Ormuzul tremură, tremură tot lanţul economic mondial.
Prin această fâşie de apă dintre Iran şi Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. Nu este doar o rută maritimă. Este un robinet energetic global. Iar pieţele nu aşteaptă ca robinetul să fie închis complet - reacţionează la simpla posibilitate”, explică preşedintele AEI, într-o analiză citată de Agerpres.
Potrivit acestuia, preţul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere şi ofertă, ci şi anticiparea riscului. În opinia sa, ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi „premiul de risc geopolitic”, un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol.
"Petrolul este o marfă internaţională, iar preţul se formează global"
Prețurile carburanților ar putea depăși pragul de 10 lei/litru în România, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale ale petrolului și de tensiunile din zona Golfului, a avertizat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit acestuia, scumpirile nu țin doar de cotația țițeiului, ci și de costurile de transport, taxe și asigurări, care pot crește rapid în astfel de contexte.
„Dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variaţie bursieră. Acesta este un multiplicator economic: costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanţurile logistice, scumpirea alimentelor, inflaţie persistentă. Pentru România, unde peste jumătate din preţul carburanţilor este fiscalitate, impactul nu este liniar - dar este inevitabil.
România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieţei globale. Petrolul este o marfă internaţională, iar preţul se formează global. Dacă Asia plăteşte mai mult pentru petrolul din Golf, competiţia pentru alte surse - Africa SUA, Marea Nordului - creşte. Preţurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piaţă scumpă”, precizează Dumitru Chisăliţă.
„Când petrolul sare pe burse, întrebarea reală este simplă: cât ajunge la pompă şi în cât timp? Preţul la pompă urmează cotaţii internaţionale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Depinde de: stocurile existente în depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar (petrolul e cotat în dolari), politica comercială a marilor reţele. Dacă barilul creşte cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte - dar rar rămâne doar pe hârtie”, menţionează Chisăliţă.
Rezistă România la încă un șoc energetic major?
În acest context, petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilităţii geopolitice, întrucât economia mondială funcţionează încă pe combustibili fosili.
„Întrebarea nu este doar cât va urca barilul. Întrebarea pragmatică este cât spaţiu fiscal, câtă rezilienţă economică şi câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un şoc energetic major? Răspunsul nu se găseşte în Golful Persic. Se găseşte în politicile interne, în structura economiei şi în cât de repede reuşim să reducem dependenţa de volatilitate globală”, a adăugat Dumitru Chisăliţă.
Război în Orientul Mijlociu
Sâmbătă dimineaţa, Israelul şi Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului, fiind anunţate explozii în Teheran şi alte oraşe, precum Tabriz (nord-vest) şi Isfahan (centru).
Iranul a răspuns cu lansarea de rachete şi drone împotriva bazelor militare americane din Bahrain, Qatar şi Emiratele Arabe Unite şi a centrelor militare de pe teritoriul israelian. Operațiunea militară din Orientul Mijlociu continuă și duminică.
Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem iranian, a fost ucis sâmbătă în atacurile Israelului şi al Statelor Unite împotriva Iranului, a anunţat Donald Trump şi ulterior presa iraniană de stat. Între timp, conflictul a escaladat în Orientul Mijlociu, iar Teheranul a ripostat cu rachete împotriva Israelului şi statelor din Golf. Astăzi, Israelul continuă operațiunile Epic Fury a SUA și Roaring Lion, dar la fel continuă și la fel și atacurile iraniene asupra ținetlor SUA din zona Golfului persic.
