Evaluarea Națională 2026. Călărași are 43% medii peste 5, Bucureștiul depășește 84%
Datele arată că doar 113.316 elevi, reprezentând 64,91% din cei 174.567 de copii înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018, au promovat examenul cu o medie de cel puțin 5. Diferențele dintre județe sunt însă și mai îngrijorătoare.
În Călărași, doar 43,06% dintre elevii generației au obținut medii peste 5, în timp ce în București procentul ajunge la 84,06%. La polul opus se află și județele Teleorman, cu 50,73%, și Caraș-Severin, cu 51,14%, în timp ce Clujul înregistrează un procent de 77,38%.
Analiza relevă și faptul că mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele examenului au obținut medii peste 7. Procentul acestora este de doar 48,47%, ceea ce, potrivit organizației Salvați Copiii, reflectă dificultățile sistemului de învățământ de a asigura tuturor copiilor acces la o educație relevantă și performantă.
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă numărul elevilor care nu au ajuns până la examen
- Din generația care a început școala acum nouă ani, peste 15% dintre copii nu s-au prezentat la Evaluarea Națională.
Între numărul elevilor care au intrat în clasa pregătitoare și cei care au început clasa a VIII-a există o diferență de aproape 7.000 de elevi, iar alte aproape 20.000 de cazuri s-au pierdut pe parcursul ultimului an de gimnaziu.
Cele mai mari pierderi înregistrate în clasa a VIII-a au fost raportate în județele Călărași, Giurgiu și Brăila, unde procentele depășesc semnificativ media națională.
Specialiștii atrag atenția că aceste situații sunt influențate atât de abandonul școlar, cât și de migrație, sărăcie și accesul inegal la resurse educaționale.
În acest context, Salvați Copiii România solicită Ministerului Educației adoptarea unor măsuri urgente pentru reducerea decalajelor teritoriale și creșterea performanței școlare.
Printre recomandările formulate se numără introducerea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului școlar, extinderea programelor „Școala după Școală” și „A Doua Șansă”, asigurarea unei mese sănătoase pentru elevii din comunitățile vulnerabile, susținerea alfabetizării timpurii și reducerea predării simultane în clasa a VIII-a.
Organizația cere, de asemenea, o finanțare mai adecvată a școlilor din zonele dezavantajate, atragerea profesorilor calificați în mediile vulnerabile și monitorizarea anuală a unui indicator de echitate teritorială care să măsoare diferențele dintre județe.
„Rezultatele de anul acesta confirmă că problemele sistemului de învățământ nu se limitează la performanța de la examen, ci țin de parcursul întreg al unei generații și de inegalitățile dintre județe”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.
Recomandări făcute de Salvați Copiii pentru Ministerul Educației
Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România adresează Ministerului Educației un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor și să reducă decalajele teritoriale, prin măsuri care să acționeze deopotrivă asupra cauzelor abandonului, ale insuccesului școlar și ale accesului inegal la o educație de calitate:
- Creșterea alocărilor generale pentru educație și îmbunătățirea coeficienților de diferențiere și de corecție ai costului standard per elev, astfel încât finanțarea de bază să reflecte mai fidel nevoile reale ale școlilor din mediile dezavantajate.
- Extinderea accesului la educație timpurie de calitate, prin dezvoltarea rețelei de creșe și grădinițe în comunitățile defavorizate și cuprinderea copiilor din medii vulnerabile încă din antepreșcolaritate, întrucât primii ani de viață sunt decisivi pentru dezvoltarea cognitivă și socioemoțională, iar participarea timpurie reduce semnificativ riscul de eșec ori abandon școlar.
- Valorificarea datelor deja colectate prin SIIIR pentru o analiză longitudinală la nivel de elev, care să lege rezultatele Evaluării Naționale de mediul de reședință, statutul socioeconomic și resursele școlii.
- Instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc și instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii.
- Extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile.
- Organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.
- Susținerea unei intervenții timpurii în alfabetizare (literație și numerație) în ciclul primar, prioritar în școlile dezavantajate.
- Atragerea și menținerea cadrelor didactice calificate în zonele defavorizate prin stimulente, mentorat și stabilitate pentru profesorii din școlile rurale și izolate.
- Monitorizarea și publicarea anuală a unui indicator de echitate teritorială, care să urmărească decalajul dintre extreme ca țintă asumată de politică publică.
