A dispărut interesul studenților români pentru educația britanică?
Interlocutorul Wall-Street susține că numărul studenților români înscriși la universități din Regatul Unit a scăzut cu 73% în doar trei ani academici, de la 8.915 în 2021/ 2022 la doar 2.435 în 2024/ 2025.
Acesta explică faptul că, pe lângă taxele de studiu, familiile din România trebuie să ia în calcul costuri mai ridicate pentru cazare, alimentație, transport, viză, asigurare medicală și călătorii.
„Atunci când o scădere de asemenea proporții este determinată de schimbări de politică și de costuri, nu de o lipsă reală de interes, argumentul existenței unei cereri reprimate devine foarte puternic. O revenire de 30% față de nivelul actual de 2.435 de studenți ar însemna aproximativ 3.165 de studenți, ceea ce reprezintă în continuare mai puțin de 40% din nivelul înregistrat de România în urmă cu doar patru ani.
Prin urmare, nu considerăm că o creștere de 30% reprezintă limita superioară a potențialului de recuperare, ci mai degrabă un scenariu conservator, în cazul în care taxele de școlarizare vor fi reduse", a precizat CEO-ul Studying-in-UK.org.
Interesul studenților români pentru educația britanică nu a dispărut; aceasta a devenit pur și simplu inaccesibilă pentru mulți din cauza costurilor
Tom Miessen, CEO al Studying-in-UK.org
Cine sunt tinerii afectați de creșterea costurilor
Potrivit acestuia, cei mai afectați de schimbările apărute după Brexit sunt elevii și studenții cu rezultate academice bune, proveniți din familii din clasa de mijloc, pentru care studiile în Regatul Unit reprezentau o opțiune benefică pentru viitorul lor academic și pentru recunoașterea din câmpul muncii.
Tom Miessen consideră că profilul studenților europeni care aleg universitățile britanice s-a schimbat, ponderea celor proveniți din țări vest-europene cu venituri mai ridicate crescând semnificativ în raport cu cea a studenților din Europa Centrală și de Est.
Majorarea costurilor a afectat în mod disproporționat studenții din statele membre ale Uniunii Europene cu venituri mai reduse
Tom Miessen, CEO al Studying-in-UK.org
Brexitul, principalul motiv al declinului
Eliminarea statutului de „home student” este considerată principalul factor care a determinat prăbușirea numărului de aplicații din partea studenților români și europeni.
„Este, de departe, factorul dominant. Bariera financiară creată de reclasificarea taxelor de școlarizare după Brexit a fost cel mai important factor din spatele scăderii puternice a numărului de înscrieri din partea studenților din Uniunea Europeană", a precizat CEO-ul.
Costuri de până la patru ori mai mari decât înainte de Brexit
Înainte de Brexit, studenții din Uniunea Europeană plăteau aceleași taxe de școlarizare ca studenții britanici și puteau beneficia de sistemul Student Finance. Interlocutorul Wall-Street susține că situația s-a schimbat radical după luna august 2021.
„Începând cu august 2021, majoritatea studenților din UE au fost reclasificați drept studenți internaționali, ceea ce înseamnă taxe de licență internaționale care variază, de regulă, între aproximativ 11.000 și peste 40.000 de lire sterline pe an, comparativ cu plafonul taxelor pentru studenții britanici, de 9.535 de lire sterline”, susține CEO-ul.
Acesta explică faptul că, în anumite situații, costurile de școlarizare sunt de până la patru ori mai mari decât înainte de Brexit, la care se adaugă cheltuielile pentru viză și lipsa accesului la împrumuturi pentru taxe și întreținere.
"Dincolo de taxele de școlarizare, studenții români trebuie acum să suporte și costurile pentru viza de student în Regatul Unit, precum și taxa Immigration Health Surcharge, costuri care nu se aplicau înainte de Brexit
Un aspect foarte important este că studenții din UE au pierdut și accesul la sistemul britanic Student Finance, ceea ce înseamnă că nu mai pot aplica pentru împrumuturi destinate taxelor de școlarizare sau cheltuielilor de întreținere.
Pentru un student român provenit dintr-o familie cu venituri medii, combinația dintre taxe de până la patru ori mai mari, lipsa accesului la împrumuturi și costurile suplimentare pentru viză face ca studiile în Regatul Unit să fie inaccesibile financiar într-un mod care pur și simplu nu exista înainte de 2021", a mai punctat CEO-ul Tom Miessen.
Universitățile britanice preferate de români
În anul universitar 2024- 2025, cele mai multe înscrieri ale studenților români au fost înregistrate la Bath Spa University, Buckinghamshire New University, University of Bedfordshire, University of Suffolk și University College London.
Tom Miessen consideră că aceste instituții continuă să atragă candidați datorită reputației academice, programelor de studiu diversificate și perspectivelor profesionale oferite absolvenților.
În ceea ce privește domeniile de studiu, românii aleg în special programe de medicină, inginerie, afaceri, arte și alte specializări profesionale sau tehnice.
De ce rămâne atractivă o diplomă britanică
Chiar și în condițiile actuale, Tom Miessen consideră că universitățile britanice continuă să ofere avantaje importante pe piața muncii internaționale.
„Predarea în limba engleză este cel mai evident dintre acestea, deoarece contribuie direct la creșterea șanselor de angajare la nivel internațional într-un mod în care o diplomă din Germania sau Țările de Jos, predată parțial în limba locală, nu o poate face”, a precizat interlocutorul Wall-Street.
Totodată, recunoaște CEO-ul, universități precum UCL, Manchester, Edinburgh sau Bristol își păstrează pozițiile de top în clasamentele internaționale, beneficiind de o recunoaștere puternică în rândul angajatorilor.
Cum ar putea arăta educația în următorii ani
Tom Miessen consideră că perspectivele pentru următorii cinci ani depind în mare măsură de relația dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.
Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ începând cu 2027 și eventualele acorduri privind mobilitatea tinerilor ar putea facilita accesul studenților europeni la universitățile britanice.
"Se estimează că mobilitatea internațională a studenților români va rămâne puternică și va crește treptat, pe fondul cererii tot mai mari pentru programe de studiu în limba engleză și pentru trasee educaționale orientate spre carieră.
Pe de altă parte, analiștii din domeniul educației au descris acest declin drept rezultatul unei schimbări structurale, nu al unei fluctuații temporare, ceea ce sugerează că Regatul Unit nu mai reprezintă destinația implicită pe care o reprezenta odinioară pentru studenții români.
Cel mai realist scenariu este o recuperare lentă și parțială, cu posibilitatea ca numărul studenților români să ajungă între 3.500 și 4.000 până în 2030 dacă va fi încheiat un acord privind taxele de școlarizare, însă o revenire completă la nivelurile de dinainte de Brexit rămâne puțin probabilă fără o reformă mai amplă a relației dintre Regatul Unit și studenții europeni în perioada post-Brexit", a conchis Tom Miessen, CEO al Studying-in-UK.org.
10 ani de Brexit: nota de plată pentru Marea Britanie
La 10 ani de la referendumul prin care Regatul Unit a decis ieșirea din Uniunea Europeană, bilanțul Brexitului este tot mai greu de apărat chiar în fața britanicilor. Economia a crescut mai lent, lira s-a depreciat, comerțul cu UE a devenit mai complicat, iar o majoritate clară a populației spune acum că vrea o relație mai strânsă cu blocul comunitar.
Potrivit Agerpres, care citează EFE și Reuters, urmările Brexitului se văd astăzi în economie, investiții, migrație, politica internă și în situația sensibilă a Irlandei de Nord, singura regiune britanică prinsă între piața internă a Regatului Unit și regulile europene.
Brexitul a lovit în economie și în atractivitatea Regatului Unit
- Regatul Unit rămâne una dintre cele mai mari economii ale lumii, cu un produs intern brut estimat la aproximativ 4,26 trilioane de dolari, echivalentul a 3,67 trilioane de euro. Dar un studiu al Biroului Național de Cercetări Economice, publicat în decembrie 2025, estimează că Brexitul a redus creșterea PIB-ului britanic cu 6%-8%.
- Lira sterlină este un alt indicator al costului Brexitului. După referendum, moneda britanică a scăzut cu până la 10% și nu a mai revenit la nivelurile de dinainte. La 23 iunie 2016, după închiderea urnelor, lira era la 1,50 față de dolar și 1,31 față de euro. Zece ani mai târziu, se tranzacționează la 1,34 față de dolar și 1,15 față de euro, o depreciere de 11%-12%.
- Brexitul a făcut și Regatul Unit mai puțin atractiv pentru investiții. Potrivit aceleiași surse, investițiile sunt cu 12%-18% sub potențial, printre cele mai slabe niveluri din G7. În paralel, multe companii au mutat operațiuni pe teritoriul Uniunii Europene pentru a păstra accesul la piața unică.
