Talpoș consideră că Google și modelele conversaționale au schimbat fundamental comportamentul pacientului. Oamenii caută informație medicală înainte să ajungă la medic, iar acest lucru nu mai poate fi ignorat.
„Problema este că atât motoarele de căutare, cât și modelele AI generale oferă în principal informație, nu infrastructură reală de orientare medicală. Pacientul primește explicații, liste de posibile afecțiuni sau conținut educațional, dar foarte rar primește răspunsul practic la întrebarea: „Care este următorul pas corect în sistemul medical?”, precizează George Talpoș.
El consideră că aici intervine IngesT, precizând că platforma nu încearcă să înlocuiască medicul și nici să transforme AI-ul într-un instrument de diagnostic autonom. În viziunea sa, rolul platformei este să reducă haosul dintre apariția simptomului și ajungerea pacientului în specialitatea medicală potrivită. Punctele importante în care consideră că modelele AI generale eșuează sunt:
- nu înțeleg suficient de bine contextul local al sistemului medical
- pot genera răspunsuri foarte convingatoare chiar și atunci când sunt incomplete (fenomen de halucinație)
- nu au întotdeauna mecanisme stricte de oprire în cazurile potențial urgente
- nu sunt construite nativ pentru patient routing, ci pentru generare de limbaj
„IngesT încearcă să funcționeze mai degrabă ca un strat de orientare și filtrare medicală, cu accent pe siguranță, specialitate corectă și reducerea întârzierilor inutile în traseul pacientului”, adaugă George Talpoș pentru Wall-street.ro.
Pacientul român fie minimizează simptome importante, fie se panichează inutil
Apelând la experiența soției, care este medic gastroenterolog și medicină internă, acesta a observat că cea mai mare problemă în ceea ce privește comportamentul pacienților români atunci când caută online soluții medicale este că ei fac această căutare într-un ecosistem construit pentru informație generală, nu pentru decizii medicale.
Descriere foto: George Talpoș și Andreea Talpoș - cofondatori IngesT
„Majoritatea oamenilor caută după simptome izolate, ajung într-un volum foarte mare de informații contradictorii și intră rapid într-o zonă de anxietate sau auto-diagnosticare. Am observat foarte des două extreme: fie pacientul minimizează simptome importante și amână consultul, fie ajunge într-o zonă de panică inutilă după câteva căutări online”, adaugă fondatorul IngesT(foto mai sus).
În realitate, consideră acesta, mulți pacienți nu au nevoie neapărat de mai multă informație, ci de claritate și direcție.
„O altă problemă majoră este că sistemul medical este fragmentat din perspectiva pacientului. Specialitățile medicale sunt clare pentru medici, dar nu și pentru publicul larg. Un pacient știe ce simte, dar nu știe întotdeauna dacă trebuie să ajungă la gastroenterologie, neurologie, ORL, endocrinologie sau medicină internă. Acolo credem că există cel mai mare gol real în infrastructura actuală”, adaugă Talpoș.
IngesT nu vrea să devină un marketplace de programări
Talpoș promovează IngesT drept infrastructură, nu doar o platformă de medici. Întrebat ce înseamnă concret acest lucru din punct de vedere tehnic și de business, el precizează că atunci când spune „infrastructură”, se referă la faptul că IngesT nu este gândit ca un simplu director de medici sau un marketplace de programări.
„Construim un strat logic de orientare medicală care poate conecta simptomatologia pacientului cu specialitatea medicală relevantă, cu reguli de siguranță, prioritizare și contextualizare. Tehnic, platforma combină: modele AI, logică medicală structurată, mecanisme de validare și filtrare validate din punct de vedere medical, sisteme de clasificare simptom-specialitate, componente dezvoltate pentru siguranță și escaladare și, foarte important, algoritmii sunt antrenați pe date interne IngesT, pentru a limita ieșirea din contextul medical și pentru a diminua fenomenul de halucinație pe care îl întâlnim în cazul ChatGPT, Gemini, Perplexity etc.”, adaugă Talpoș.
Din punct de vedere al businessului, Talpoș vede IngesT ca infrastructură digitală care poate deveni interoperabilă cu clinici, platforme medicale, sisteme de programare și ecosisteme de sănătate.
„În această etapă, dezvoltarea a fost susținută în principal din fonduri proprii și prin investiție directă de timp, expertiză și infrastructură tehnică. Am preferat să validăm problema și produsul înainte de a accelera agresiv componenta de finanțare”, adaugă fondatorul.
Cum funcționează algoritmul care îndrumă utilizatorul către un anumit medic?
Talpoș precizează că platforma nu funcționează ca un sistem care „pune diagnostice”,
„Este important de clarificat acest lucru. Sistemul este construit pentru orientare medicală informațională și triere (orientare) către specialitatea relevantă, nu pentru emiterea unui act medical. Matching-ul dintre simptome și specialitate se face prin combinarea mai multor straturi: procesare semantică a simptomelor descrise de pacient, corelări simptom-specialitate în context intern și medical, filtre contextuale, reguli de excludere și prioritizare, mecanisme de identificare a red flags-urilor, validarea cu baza de date medicală internă”, precizează Talpoș.
Talpoș punctează validarea drept o componentă esențială pentru IngesT, tocmai pentru că sănătatea este un domeniu sensibil, abordarea platformei este conservatoare.
„Preferăm să limităm răspunsurile în zonele de incertitudine decât să oferim o falsă siguranță. În dezvoltare există o colaborare constantă între componenta tehnică și cea medicală, iar recomandările sunt evaluate continuu din perspectiva relevanței și siguranței orientării.”, adaugă Talpoș.
Ce se întâmplă atunci când utilizatorii au urgențe medicale?
L-am întrebat pe Talpoș ce se întâmplă când utilizatorii intră în platformă pentru urgențe medicale. În astfel de situații, el consideră că un sistem responsabil trebuie să știe și când să NU continue conversația.
„Dacă apar indicatori compatibili cu situații potențial urgente sau severe, sistemul intră într-o zonă de oprire și recomandă contactarea imediată a serviciilor medicale adecvate (112, linii dedicate de suicid etc.). Nu încercăm să «gestionăm» digital urgențele medicale și nu poziționăm platforma ca substitut pentru consultul medical.
În plus, arhitectura este construită cu ideea de limitare a supraîncrederii în AI. În sănătate, una dintre cele mai mari greșeli este atunci când un sistem transmite pacientului impresia că are certitudine. Noi încercăm exact opusul: să păstrăm orientarea într-o zonă prudentă, transparentă și controlată.”, precizează Talpoș.
În ceea ce privește monetizarea platformei, acesta precizează că obiectivul este ca accesul pacientului la orientare medicală să rămână cât mai accesibil. Pe termen lung, monetizarea nu este gândită ca simpla vânzare de lead-uri, pentru că asta poate crea conflicte între interesul comercial și interesul pacientului.
„Vedem mai degrabă câteva direcții de genul: infrastructură software, integrare tehnologică, servicii digitale pentru ecosistemul medical, instrumente de interoperabilitate și orientare, componente premium pentru instituții și parteneri medicali. Important este că modelul economic trebuie să păstreze independența logicii de orientare. Dacă pacientul simte că recomandarea este influențată comercial, încrederea dispare imediat. Avem, de exemplu, un nivel care este total gratuit atât pentru medici, cât și pentru clinici”, adaugă Talpoș.
Diferența dintre IngesT și aplicațiile marilor lanțuri de clinici private
L-am întrebat pe fondatorul IngesT care este însă diferența fundamentală între ce vrea businessul să facă și ce oferă deja platforme mari precum Regina Maria sau MedLife.
„Respectăm foarte mult ce au construit actorii mari din piață. Ei au rezolvat componente importante precum accesul la servicii medicale, programările sau infrastructura clinică. Diferența fundamentală este că IngesT încearcă să rezolve problema orientării inițiale. Pentru că am observat o paradigmă importantă: pacientul gândește în simptome. Pe el nu îl interesează câte specializări și medici ai disponibili în clinică, ci este interesat să știe care este următorul pas și spre ce specializare trebuie să se îndrepte”, precizează Talpoș.
El consideră că majoritatea platformelor existente pornesc de la întrebarea „La ce medic vrei să mergi?”. În timp ce IngesT pleacă de la „Ce simte pacientul și care este traseul medical cel mai probabil relevant?”.
„Este o diferență importantă de arhitectură și de filosofie a produsului. Într-un fel, nu construim doar un catalog de specializări medicale, ci un ecosistem care încearcă să reducă fricțiunea cognitivă dintre simptom și accesul corect în sistemul medical. Optimizăm timpul, dar evităm și ca pacientul să fie plimbat între specializări medicale, ajutând astfel la reducerea costurilor”, adaugă Talpoș.
