Unul dintre principalele instrumente puse pe masă de moldoveni este schema de ajutor de stat regional pentru investiții, cu un buget total de 100 de milioane de euro, destinată investițiilor în producție și export. Programul vizează sectoare precum componente auto, industria electronică, textile și confecții, industria chimică și farmaceutică, materiale de construcție și industria alimentară.
Citiți și un interviu cu Natalia Bejan, director al Agenției Invest Moldova, acordat înainte alegerilor cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova, care s-au defășurat anul trecut.
Investiția minimă eligibilă este de 10 milioane de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 500.000 de euro, iar ajutorul maxim per proiect poate ajunge la 20% din bugetul total al schemei.
Sursa grafice: Invest Moldova
Ajutoare de stat pentru fabrici noi, extinderi și modernizări
Schema de ajutor de stat acoperă mai multe tipuri de investiții, printre care înființarea unei unități noi, extinderea capacității de producție, diversificarea producției sau modificări fundamentale ale proceselor de producție. Sunt eligibile și achizițiile de active de la unități închise sau aflate în risc de închidere.
Structura sprijinului este construită în jurul a două componente: granturi și scutiri de impozit pe venit. Intensitatea ajutorului este de 40%, dar poate ajunge la 75% pentru IMM-uri. În structura schemei, 25% reprezintă grant, iar 75% scutire de impozit pe venit.
Sprijinul diferă și în funcție de regiune. În Nord, Sud și Centru, companiile mari și mijlocii pot beneficia de un sprijin de până la 60%, iar companiile mici de până la 75%. În Chișinău, plafonul este de 50%, indiferent de dimensiunea companiei. În Găgăuzia, nivelul este de 60%.
Republica Moldova promite că investitorii nu trebuie să se gândească la ”dosarul cu șină”, celebru în România
Un alt argument folosit de Republica Moldova este digitalizarea serviciilor publice pentru mediul de afaceri. Peste 78% din serviciile publice pentru business sunt deja digitalizate, iar ținta declarată este atingerea pragului de 100%.
Printre instrumentele menționate se numără platforma Evo, cu peste 416 servicii pentru mediul de afaceri, MSign, cu o medie de 145.200 de semnături pe zi, și MPay, cu peste 41.000 de tranzacții zilnice. De asemenea, platforma MIA are peste 900.000 de utilizatori activi.
Chișinăul mai indică și adoptarea unor instrumente și standarde europene, precum SEPA, NCTS, RLAH și BIMX, ca parte a procesului de aliniere la infrastructura economică europeană.
”Conectarea operațională a Republicii Moldova la SEPA, din octombrie 2025, a redus semnificativ costurile transferurilor în euro către și dinspre Uniunea Europeană. Efectul a fost economii de peste 6 milioane de euro, bani care nu au mai fost consumați de comisioane bancare și care au putut rămâne în economie”, a declarat Mihai Burunciuc, responsabil de Atragere Investiții și Suport Post‑Investițional în cadrul agenției Invest Moldova.
IT-ul, una dintre principalele cărți de vizită ale Moldovei
Republica Moldova încearcă să se diferențieze și prin sectorul IT și Business Services, prezentat drept cel mai rapid sector în creștere, cu o contribuție de 7,5% la PIB în 2025.
Țara are peste 30.000 de profesioniști IT&C angajați și aproximativ 14.000 de angajați în BSS (Business Support Services), cu competențe în 14 limbi. Totodată, 88% din serviciile ICT sunt exportate, iar acoperirea rețelelor mobile 4G este de 98%.
Un rol central îl are Moldova Innovation & Technology Park (MITP), care oferă un regim fiscal special pentru companiile rezidente: impozit unic de 7%, sediu virtual, IT visa și un regim garantat până în 2035.
Numărul rezidenților MITP a crescut de la 338 (la momentul lansării) la 2.725, cifra de afaceri a crescut de zece ori, iar 80% din activitate este destinată exportului. Parcul ar fi depășit pragul de 1 miliard de dolari.
Moldova vrea să fie economie de tranzit pentru reconstrucția Ucrainei
Republicii Moldova are planuri să se implice în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Moldovenii recunosc că țara nu poate deveni un finanțator al reconstrucției, ci mai degrabă un facilitator strategic și economie de tranzit pentru investitori.
Costurile reconstrucției Ucrainei sunt estimate la 588 de miliarde de dolari pe un orizont de zece ani. În același timp, un studiu KSE din 2026 indică oportunități investiționale de peste 590 de milioane de dolari, cu accent pe trei regiuni transfrontaliere: Odesa, Vinnytsia și Chernivtsi.
Zonele vizate includ logistica, coridoarele comerciale dintre Uniunea Europeană și Ucraina, materialele de construcții, lanțurile agroalimentare, energia, serviciile și capitalul uman.
Pentru România, această poziționare este relevantă mai ales prin componenta de coordonare trilaterală Republica Moldova – Ucraina – România.
