Educația: verdictul se înăsprește odată cu vârsta
- Conform studiului APSAP, 46,7% dintre respondenți spun că educația publică a scăzut, ușor sau semnificativ, în ultimii patru ani. 26,5% cred că a rămas la fel, iar 26,8% observă o îmbunătățire. Balanța este clar negativă, dar nu uniformă.
În grupa 18 - 25 de ani, cei mai apropiați de băncile școlii, 32,1% văd un declin, 31,8% o îmbunătățire, iar 36,2% spun că situația a rămas la fel.
Critica se accentuează odată cu vârsta: la 50 - 55 de ani, 54,5% văd un declin. Nu putem spune din aceste date că tinerii au abandonat educația. Putem spune că adulții cu experiență mai lungă în piața muncii judecă sistemul mai aspru.
- Întrebarea despre cea mai mare lipsă a sistemului arată și direcția: 36,5% indică o programă actualizată și relevantă pentru piața muncii, cu mult peste reformele clare (12,9%) și pregătirea profesorilor (12,8%). Mesajul nu este doar "mai mulți bani". Este "mai multă relevanță".
- Statistica europeană confirmă presiunea: potrivit Eurostat, în 2025 România a avut cea mai mare rată din Uniunea Europeană a părăsirii timpurii a educației și formării, 15,5%, față de o medie de 9,1% (Eurostat, părăsirea timpurie a educației 2025).
"Educația nu se prăbușește într-o zi. Se uzează lent, prin programe rămase în urmă, profesori lăsați singuri și absolvenți care descoperă că diploma nu ține loc de competență. Când relevanța dispare, piața muncii trimite nota de plată", declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.
Formarea continuă: avem obligația în lege, dar lipsește sancțiunea
- Dacă școala nu mai livrează relevanță, singura plasă de siguranță a unui adult activ este educația continuă. Iar aici legea sună bine doar pe hârtie.
Codul muncii obligă angajatorii, la articolul 194, să asigure participarea salariaților la programe de formare profesională cel puțin o dată la doi ani dacă au minimum 21 de angajați și cel puțin o dată la trei ani dacă au sub 21. Angajatorii cu peste 20 de salariați au și obligația unui plan anual de formare.
Problema este forța de aplicare: lista contravențiilor din Codul muncii nu prevede nicio amendă distinctă pentru încălcarea acestei obligații. Salariatul are un remediu individual, concediul plătit pentru formare profesională de până la 10 zile lucrătoare, dar un drept pe care trebuie să ți-l revendici singur nu înlocuiește un mecanism real de verificare (Codul muncii, art. 194 - 195).
„În România, controlul găsește repede hârtia lipsă sau informația neafișată: dacă nu afișezi CUI-ul societății la loc vizibil, vine controlul și te amendează. Dar dacă de zece ani nu ai trimis niciun angajat la nicio formă de pregătire profesională, nu vine nimeni să te întrebe nimic. Competența nu are chitanță la vedere, dar lipsa ei se vede în fiecare serviciu prost.
Avem un drept fără sancțiune, adică un drept decorativ. Avem amenzi pentru orice, până și pentru cum utilizezi apa de ploaie, dar când e vorba de educație și formare profesională, deși este un titlu de sine stătător în Codul muncii din 2003, niciun Parlament și niciun Ministru al Muncii nu s-a îngrijit că nu există nicio sancțiune. În opinia mea, aici nu e nevoie de bani de la buget, ci de o singură frază în lege. (…)
Statul a stabilit că un bucătar calificat înseamnă 720 de ore de pregătire formală, iar bucătăriile din HoReCa funcționează astăzi cu lucrători aduși din alte țări, fără calificarea cerută de propriul standard și adesea fără să vorbească româna sau vreo limbă de circulație europeană. Nimeni nu întreabă, nimeni nu verifică", a punctat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.
Când nici obligația de a forma, nici standardul de calificare nu se aplică nimănui, formarea profesională devine opțională exact acolo unde legea o declară esențială
- Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP -
Geopolitica: România rămâne europeană, dar nu se simte pregătită
- 81,1% dintre respondenți spun că România trebuie să rămână în Uniunea Europeană. Doar 4,8% susțin ieșirea, iar 14,1% nu știu. Atașamentul european este net și reprezintă unul dintre cele mai stabile rezultate ale studiului.
În schimb, 57,3% consideră România destul de nepregătită sau complet nepregătită să gestioneze un conflict militar în regiune, iar la întrebarea dacă poziția geopolitică actuală a țării este una corectă, cel mai frecvent răspuns este, poate, cel mai sincer: 39,1% spun pur și simplu că nu știu.
În plan personal, exact 50% ar pleca din România dacă ar avea ocazia, fără ezitare sau temporar. La 18 - 25 de ani, ponderea urcă la 57,1%. Doar 3% spun că nu ar pleca pentru că sunt complet mulțumiți de viața de aici.
Democrația și participarea civică: vedem declinul, dar reacționăm rar
- 51,4% consideră că democrația este într-un declin vizibil, se îndreaptă spre autoritarism sau este deja doar aparentă. Alți 39,9% spun că sistemul funcționează, dar cu probleme semnificative. Numai 8,7% cred că funcționează bine și respectă principiile democratice.
Cu toate acestea, 54,5% se implică rar sau niciodată în proteste, petiții ori dezbateri publice, 32,9% participă ocazional și doar 12,6% destul de des sau foarte des. Aici este una dintre cele mai incomode concluzii ale studiului: neîncrederea a devenit mai puternică decât participarea.
"Democrația nu se repară prin neîncredere privată și comentarii între prieteni. Dacă vedem declinul, dar participăm rar, lăsăm instituțiile fără presiunea sănătoasă care le obligă să se corecteze", declară Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP
Securitatea cibernetică: intuiția publicului a precedat incidentul ANCPI
- 58% dintre respondenți consideră instituțiile publice nepregătite pentru atacuri cibernetice. 30,2% le văd moderat pregătite, 9,9% nu știu, iar numai 1,8% le consideră foarte bine pregătite.
Rezultatul devine cu adevărat relevant prin cronologie. Dintre cele 3.434 de răspunsuri colectate înainte de 15 iulie 2026, 57,9% indicau deja nepregătirea instituțiilor. Studiul nu a "prezis" atacul. A surprins însă, înaintea lui, percepția unei vulnerabilități sistemice.
Pe 14 iulie 2026, un atac ransomware a scos din funcțiune sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, într-un incident investigat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
Aproape o lună, activitatea de carte funciară a României a fost blocată: fără extrase, fără intabulări, fără tranzacții imobiliare. La repornirea etapizată a sistemului e-Terra, în 11 și 12 august, aproximativ 94.000 de cereri așteptau la coadă. Un atac nu oprește doar servere. Oprește contracte, credite, tranzacții și încrederea oamenilor că statul își poate continua activitatea.
Două detalii din studiu completează tabloul. Primul: chiar și angajații statului își dau nota - 49,7% dintre respondenții care lucrează în sectorul public consideră propriile instituții nepregătite. Al doilea: 85,5% dintre cei care văd instituțiile vulnerabile cibernetic cred, total sau parțial, și că digitalizarea statului a fost orientată în principal către colectarea taxelor. Cetățeanul vede un stat capabil să îi ceară rapid, dar nu la fel de capabil să-i protejeze datele și serviciile.
"Securitatea cibernetică nu este un proiect IT și nu se rezolvă cu o achiziție. Este continuitatea serviciului public. Serverul fără proceduri testate și fără oameni instruiți rămâne doar o cutie scumpă", spune Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.
Ce ar trebui să înțeleagă decidenții și angajatorii
- Fiscalitatea nu mai poate fi discutată fără calitatea serviciilor: contribuabilul nu compară doar cote, ci și timpul pierdut, schimbarea regulilor și costul alternativelor private, potrivit studiului citat.
Experții consideră că sănătatea publică are nevoie de rezultate vizibile pentru pacient, nu doar de bugete anunțate, pentru că alegerea privatului este un vot de neîncredere exprimat prin plată.
Formarea profesională nu poate înlocui reforma statului. Poate însă reduce vulnerabilitatea oamenilor și a organizațiilor până când reforma ajunge din urmă realitatea.
"Paradoxul României este simplu și dureros: plătim din ce în ce mai mult pentru a ne cumpăra separat ceea ce ar trebui să primim funcțional. Dacă statul nu schimbă acest raport, va continua să colecteze contribuții și să piardă încredere", spune Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP
Studiul a fost derulat de Centrul de Formare APSAP (ONG) între 19 martie 2025 și 12 august 2026, printr-un chestionar online administrat participanților la cursurile fundației:
- 3.591 de respondenți din toate regiunile țării, de la studenți și oameni aflați la început de carieră până la profesioniști cu experiență din companii și organizații. Cercetarea a fost coordonată de Bogdan-Costin Fârșirotu, fondatorul și președintele fundației.
- Cu activitate începută în 2006 și peste 20 de ani de experiență în formarea adulților, Fundația Centrul de Formare APSAP este unul dintre cei mai mari furnizori de programe de formare profesională din România: 27 de autorizări în vigoare, peste 250.000 de participanți formați și o echipă de 75 de lectori și experți.
