Care este plafonul maxim de finanțare pentru un MWh instalat de capacitate de stocare
"Ieri a fost publicat în Monitorul Oficial Ghidul solicitantului pentru investiţiile în instalaţii autonome (stand-alone) de stocare în baterii a energiei electrice, finanţate prin Fondul pentru Modernizare. Sunt alocate 150 de milioane de euro pentru instalaţii noi de stocare, racordate direct la Sistemul Energetic Naţional, având ca ţintă realizarea unei capacităţi noi de stocare de cel puţin 2.174 MWh”, a transmis premierul.
„Pot depune proiecte societăţi comerciale de orice dimensiune, inclusiv cele nou-înfiinţate, care desfăşoară activităţi încadrate în CAEN 35 CAEN 35, respectiv producţia, transportul, distribuţia, comercializarea şi depozitarea energiei electrice", a scris Ilie Bolojan, marţi, într-o postare pe Facebook
Selecţia proiectelor se va face prin licitaţie, urmând să fie desemnate câştigătoare proiectele care solicită cel mai mic cuantum al ajutorului pentru fiecare MWh instalat, a adăugat Bolojan. „Sprijinul este plafonat la 69.000 de euro pe MWh, iar valoarea ajutorului poate ajunge la 15 milioane de euro pentru o societate, indiferent de numărul de proiecte depuse", precizează Bolojan.
Care este calendarul programului guvernamental pentru capacități de stocare a energiei electrice
Premierul interimar menţionează şi calendarul programului: 1 septembrie - 30 octombrie 2026: depunerea proiectelor online, prin MySMIS; noiembrie 2026: publicarea listei provizorii, în ordinea preţului solicitat pe MWh; noiembrie - decembrie 2026: verificarea administrativă şi a eligibilităţii, în ordinea clasamentului; ianuarie - februarie 2027: soluţionarea contestaţiilor şi semnarea contractelor; punerea în funcţiune: în cel mult 48 de luni de la semnarea contractului.
„Investiţiile în stocare înseamnă un sistem energetic mai sigur, o valorificare mai bună a energiei din surse regenerabile şi costuri mai mici cu echilibrarea reţelei", a transmis premierul interimar. Programul vine într-un moment în care, pe fondul nivelului scăzut al Dunării, atomocentrala de la Cernavodă nu mai poate fi răcită, ceea ce a dus la oprirea reactoarelor 1 și 2.
Cum acestea contribuiau cu până la 25% din necesarul energetic național, România se găsește într-o situație în care trebuie să importe foarte multă energie - tocmai pentru că o bună parte din energia din surse verzi (mai ales cea solară) se irosește în timpul zilei, în lipsa capacităților de stocare. Acestea ar permite ca energia strânsă ziua să fie ulterior pompată în sistem seara și noaptea, în perioada de maxim consum (între orele 18:00 și 23:00, când România importă energie la cele mai mari prețuri din timpul zilei).